Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Proză

umbra oranj a dimineților

mosaique din lhasa - jurnal

1 min lectură·
Mediu
întâi setea. ca un preludiu pentru emoție și revelare. trei zile fără porți, darius. o sete-angoasă. corpul meu, bulgăre de sare translucid, neatins de apă. dincolo de timpul fluid, scriam poeme și construiam piramide violet și alte obiecte nonvii în care încercam să cuprind adimensionalul iubirii. o disoluție lentă, darius, ca o tortură tandră, prin nuditatea amiezii, întinsă spre tine, pe suprafețe aspre, tu, călăuza mea rătăcită într-un foc larg, în care acum pot să arunc toate celulele cenușii. nu mai gândesc. rămân într-o geometrie haotică, brațele noastre descriu tangențial aurore, iar cerul tăcut îmi trece prin piele, odată cu amprentele tale. într-o iubire asemănătoare cu vederea orbilor, nimic nu e tern, darius. nimic nu poate fi asimetric, nimic monton. te voi lăsa să mergi prin câmpul întâmplărilor mele, deși se apropie echinocțiul și atunci, fără să știu cum, voi redeveni femeie-de-aer, iar această iubire frenetică va curge intim peste noi, așa, în cascade solare. în umbra oranj a dimineților, îți voi fi tâmplă.
0206.507
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Proză
Cuvinte
164
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

Ela Victoria Luca. “umbra oranj a dimineților.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-victoria-luca/proza/231197/umbra-oranj-a-diminetilor

Comentarii (20)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@felix-nicolauFNfelix nicolau
foarte placut prin sugestie finalul
0
@cristina-rusuCRCristina Rusu
titlul este foarte bine ales. oare cum arata o umbra oranj? ce frumos construiesti tu piramide si scrii poeme despre iubirea care se vede din interior atat de limpede. e o proza scrisa cu forta, matematica, spatiu, iubire, darius...si \"cascade solare\". si un final reusit. cu drag, bia
0
@darie-ducanDDDarie Ducan
poemul ăsta e în așa fel așezat grafic încât inspiră ideea unei treceri de pietoni spre personal,spre suflet,spre...tâmplă.
trecut
văzut
plăcut
0
@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca
Felix, gracias, sper să mențin linia poetică bună, dar cu variațiuni și jocuri fine, să nu devină monoton, că mor.

Cristina, într-un indigo-violet al mării, oranjul-auriu al soarelui este singura cromatică ce tulbură vital interiorul meu. Mulțumesc.

Darie, da, este o trecere transversală, de \"mergători/umblători/căutători\" dinspre corp, suflet, spre tâmplă. Și înalt. Mulțam.

Ela

0
@albert-catanusACAlbert Cătănuș
bănuiesc că autorea a e evitat să ni-l spună cu bună știință. Doamnă Ela este cumva vorba de moartea lui Darius?... sau Darius nici măcar nu există, și eu am pus o întrebare de prisos?
0
@george-pasaGPGeorge Pașa
E una dintre cele mai reusite parti a \"mosaique-ului din lhara\", deoarece stilistic se distinge printr-o serie de tropi inediti, conceptual, prin idei profunde care structureaza \"adimensionalul iubirii\". Si eu remarc partea finala, \"femeia-de-aer\" va fi \"tampla\" altor ganduri, \"in umbra oranj a diminetii\". Cred ca textul merita atentia unui critic profesionist.
Felicitari, Ela!
0
@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca
Tot mozaicul din Lhasa este construit pe enigmatic, taină, secret, mister, nedezvăluire, pe căutare, pe explorare, pe revelare. Că există sau nu Darius, nici nu are importanță, câtă vreme e viu în prin ceea ce scriu. (Nu, nu a murit nimeni în aceste 3 zile, în prezent.)

Ela
0
@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca
Scuze, ai scris comentariul simultan cu răspunsul meu către Marian. Sper să pot găsi în mine diversitatea tropilor, a ideilor, a stărilor a instrumentelor de autoexprimare prin poesis, prin scriitură în așa fel încât viul să poate fi mereu viu și în celălalt, și să dăinuie, chiar și prin forma această scrisă. Mulțumesc, George, mult.

Ela
0
Teză de doctorat scrisă cu mintea inimii, iubiri-ți, cu Darius student și profesor.
De data aceasta ceva mai mult intelectualism, teoretizare a simțirilor, explicarea lor.
Finalul este..... cretinizant..... n-am alte cuvinte.
Sper că se-nțelege din bălmăjeala-mi asta că mi-a plăcut foarte mult? Așa-i?

Cu mai citire.
0
@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca
Mulțam, da, chiar și-așa ghiduș tare, se simte din comentariul tău doar că ți-o plăcut, ci că te-o trăznit mai ales în final. (Cred că asta înseamnă final cretinizant - te lasă \"cretin\"/paf/perplex. Dacă am înțeles greșit, te rog tradu-mi.)

Ela
0
Așa-i, așa-i.
Final cretinizant, adică lăsat cu gura căscată de intensitatea emoției pozitive trăite de eu.
Traducere video, dacă cineva m-ar fi văzut așa cum m-a lăsat finalu-ți, ar fi zis: \"ce mutră cretină are ăsta\", pentru că ăla/aia n-ar fi știut ce simțeam eu, adică eu.

Cu drag și citire,
0
@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca
Mulțumesc, așa cum spuneam ieri unui om drag, \"niciodată nu știm ce amprente intense lasă un om în celălalt\".

Ela
0
@ioana-petcuIPIoana Petcu
gindeam azi la mozaicul tau- ca ii patrund bine sensul tocmai in parcurs- cum se aduna fiecare fragment ca pietricelele colorate, intr-o ordine fireasca pe suprafata, remodelind suprafata. si pe liga ce mai sopteam aseara cu tine, adaug ca-mi place tonul, nu doar adresarea la persoana a II-a, ci curgerea pe care o implica aceasta formula (diaristica). e foarte recitativ (\"nimic nu e tern, darius. nimic nu poate fi asimetric, nimic monton\"). repetitia e persuasiva, dar e si o dudtinere pentru sine si are ceva liric in ea.

din totul-fragment \"umbra oranj a dimineților\" ramin cu finalul (cum a vazut si felix) si mai mult cu sintagma asta: \"cerul tăcut îmi trece prin piele, odată cu amprentele tale\" - e o transmutatio perfecta aici.

eu de dimineata,
0
@gelu-vlasin-0008007GVGelu Vlașin
dincolo de afro-iluminările tantrice. lama lui bunuel descătușand ochiul ochiului. meditație transcedentală în fața templierilor budhisti din Qal\'at Salah El-Din.
0
@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca
Ioana, ce poate fi mai greu decât acea transmutatio. Nu știu dacă perfectă. Viața este mai puțin ca perfectul. Mult mai puțin. Mă bucur să te știu un fidel cititor al acestui jurnal atipic.

Gelu, deschis-ai poarta oranj, cu toate petalele ei rotitoare și mă bucură să văd cum vezi dincolo de substratul material al cuvintelor. Așa da prim semn al tău în pagina mea, onorată.

Ela
0
@lucian-sturzuLSlucian sturzu
\"o iubire asemanatoare cu vederea orbilor\", o esenta
\"atipica\", o \"mundus imaginalis\" cum tot \"clapaceste\"
dana, si la care putini se/ne ajung/em ...
din cunostintele mele, in poezie maestrul ar fi ungaretti dar tu ai ajuns azi aici nu pe vaile tale nu ale lui
spuneai cuiva, undeva, candva, atasand si o poza antica
despre un vis, despre visul acela, despre simtirea
aceea data despre care nu poti, nu se poate vorbi
si totusi azi, aici, \"ai riscat\" atat de frumos ...

lucian
0
@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca
Mulțumesc, sunt atinsă cumva de modul tău de a face referințe la Ungaretti, dar și la ceea ce las cumva/cuiva/undeva, despre vis și transmiterea simțirilor. Nici eu nu mai am acest reper, de aceea, dacă tu îți amintești, înseamnă că las unele amprente scrise care nu se șterg din memoria oamenilor.

Ela
0
@lucian-sturzuLSlucian sturzu
a se citi \"tu ai ajuns azi aici pe vaile tale\" - se confirma inca o data ca in lucid dreaming, scientific,
in cazul meu, un \"nu\" intotdeauna strica.

cu scuzele aferente, lirica ta este absolut originala
sub toate aspectele, mai ales in profunzimea si dimensiunile ei incontestabile

imaginea era un cap de zeita egipteana profilata pe
o mare cu orizontul suprapus pe linia ochilor. de la
aceasta afirmatie si imagine am amutit citindu-ti
poeziile si comentariile.
desigur, asa ceva nu se poate uita
multumesc pentru tot ce descopar si traiesc de
cateva luni citindu-te/traindu-te

lucian
0
@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca
Da, îmi amintesc acum la ce imagine faci referință și la ce comentariu pe ce text/autor (nu voi specifica aici nici textul, nici autorul). Era vorba despre imaginea aceasta:

\"Photobucket

Mulțumesc pentru cum păstrezi în memoria ta.

Ela
0
@lucian-sturzuLSlucian sturzu
da, ela
acum stii si la ce \"vis\"ma refeream
si-ti multumesc inca o data
sarut mainile

lucian
0