silence love and other mirrors

frumos spus. Despre unele lucruri într-adevăr mai bine se tace, la fel cum despre morți se vorbește numai de bine, la asta m-a dus oarecum gândul. Azi m-au obsedat și pe mine irișii, dar în sensul invers, al unei plecări gradate din ei a ființei iubite.
Cel mai mult mi-a plăcut imaginea din
\"așa îl iubea cu pumnii zdrobiți de ziduri în așteptare\"
E frumoasă ideea de a muri cu dragoste și a iubi cu puțină moarte, la urma urmei, ăsta cred că e un element definitoriu pozitiv pe care ni-l dă condiția noastră umană. Mulțumesc.

de ce atâta tragedie?! în fond, dragostea e un sentiment înălțător. de ce, la final, toate personajele se regăsesc într-un cadru negru, perpetuu? de ce atâta fatalism? (\"erau destinați accidentelor și nu le păsa\")
n.b. întrebări retorice.
amical,

Ligia, despre acest fel de tăcere nici nu se poate vorbi. Ca și despre un anumit fel de a iubi. Ca și cum, vorbindu-le nu faci decât să atingi, să risipești esența lor. Mulțumesc eu pt semnul acesta nocturn.

Albertă, citește poezia pe versantul Eros, nu pe Thanatos, chiar dacă aparent așa se percepe. Vei descoperi că nu e nimic fatal, dimpotrivă. De la începuturi, până la final totul e dragoste. Alege tu oglinda în care privești. Mulțam fain.

Ela

Daniela, da, despre dragoste se tace intotdeauna... Cuvintele sunt prea putine si prea vulgare pentru a oglindi sentimentele... si totusi, tu aici reusesti sa o faci atat de frumos, spectacolul construit este impresionant...

Am ramas fara cuvinte...

felicitari sincere

petre

eu asa as schimba titlul

Petre, mulțam, deși am pentru cuvinte acel respect ca pentru lumină, pentru matca tăcerii lor voi aștepta întotdeauna, cu grație.

Dorin, știi care a fost primul titlu al acestei poezii (nepostat): \"something about love and mirrors\"... Am renunțat fiindcă recent la o altă poezie am avut un titlu asemănător.

Ela

Poemul are o fluență înșelătoare, asemenea unor reflecții deviate de jocul oglinzilor.\"Fiecare celulă îi vibrează cu intensitatea unei tornade\", acest vers este motivul scrierii poemului.

Da, e aparenbtă fluența, poemul e o compoziție graduală între film-real-imaginar-inside-outsite-și reflectările lor. Motivul este ultimul vers, ce ar dori ea să îi rămână ca ultimă imagine pe retină/iris în clipa morții. Ceea ce animă motivul este versul de tine perceput/simțit intens. Mulțumesc pt acordajul cu inside world.


Ela

clipe suspendante, paralizante, care transporta intr-un alt nivel de constiinta, despre care se tace. sufletul injumatatit isi cauta intregirea. trupul, lacas, cauta in celalat trup. cautare redata cu o slova ce reflecta exigenta cu sine si, nicidecum in ultimul rand, o sensibilitate de o intensitate, cred, dureroasa.

celalalt

Este realmente o exigență de sine și o exigență a căutării, fiindcă așa se naște suspendarea, așa se simte paralizia simțurilor, până în clipa în care \"găsit-creatul\" tău îți reflectă, indiferent de planuri și oglinzi, jumătatea. Mulțumesc mult.


Ela