Variațiune de lied pentru copilul Irod*

O să încerc, umil, să fac un mini comentariu al acestui text. dar trebuie menționat faptul că e doar părerea mea, ce văd eu în acest poem.

În primul rând..despre prima strofă..scrisă cu litere înclinate(asta mă duce cu gândul la scrierile acelea SF în care fel de fel de idei importante erau potențate în acest mod) pare o răsturnare a normalului: faptul că apusul mușcă din păsări, iar literatura nu mai vine din cărți...deja e depășit acest moment.
Poate că se încearcă o reîntoarcere la oniric.

\'figurine de ceață într-un oraș de nisip
oameni amintiți de o carte
se spune
e sfântă are între pagini
nașterile morțile și
ultima apariție a fiului\'- nisipul și ceața sunt forme clare ale efemerului, iar sfânta apariție legendară corelată cu \'nașterea fiului\' mă duce cu gândul la nașterea lui Iisus de către fecioara Maria. iată o reîntoarcere la mitul religios, la originea omenirii până la urmă, nu?

\'hei căluțul meu orb căluțul meu orb
sunt eu copilul irod\' versurile prin forma lor repetitivă îmbracă ideea unei obsesii. Acum survine alegerea lectorului dacă va opta pentru a se gândi la uciderea celor 40 de prunci de către Irod, sau dacă se va gândi la pruncul Irod ca un criminal, unul care își chinuie până și jucăria, animăluțul, dezvăluindu-și viitoarea personalitate.

Romulus și Remus...despre ei e vorba, nu? Lupoaica..mda..Roma nu mai există. Interesantă paralelă între mit și adevăr, istorie.

\'orbul caută orbul în insomnia pământului\'- iar întoarcerea la origini.

Și finalul sferic, căci poemul este circular.

Da, mi-a plăcut. Mai revin. Te-am mai citit, dar de abia acum m-am hotărât să las și un comentariu așa cum trebuie.

Fidelitatea sensurilor e remarcabilă, îmi place cum ai deschis cercuri-cercuri poemul și ia-i întrezărit imaginile, miturile, istoria, simbolurile.
Amintesc și aici că versurile în italice îi aparțin lui Bazil Rotaru - lucru precizat și ca notă în finalul poeziei - iar această poezie se dorește a fi darul meu aniversar pentru el. Poeziile sale \"Lied\" și \"sunt eu, copilul irod\" au fost, pentru mine cel puțin, revelatoare de sensuri și, mai mult, un fel de poeme-model.
Astăzi, de ziua lui Bazil, încercarea mea de poem e simplă des-compunere în cuvinte-dar.
Mulțam,
Ela

i-ai :)

am înțeles perfect ale cui sunt versurile, dar am considerat că e de prisos să mai spun asta.

Am preferat o dezbatere pe marginea textului pe care îl găsesc de remarcat și la o a doua citire, chiar și la o a treia.

Toate cele bune!

Mulțumesc mult îndeosebi pentru comentariul elaborat pe care l-ai realizat asupra acestei poezii, care nu e simplă deloc fiind în fapt literatură din literatură, dacă e să forțez un pic lucruruile. Mă bucură că ai revenit, precizarea mea anterioară am simțit-o a fi necesară pentru toți cititorii. Te aștept oricând simți tu momentul unor astfel de comentarii, fiindcă eu cel puțin le apreciez pe acestea.

Ela

multumesc fara sentimentalisme stiintifice sau estetice.
tot ce ai spus demonstreaza o empatie de bun gust si foloseste demonstratiei in care te-ai angajat.
ma bucur ca te am prieten!!!

multumesc inca o data!