Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@ela-victoria-lucaEL
Ela Victoria Luca
@ela-victoria-luca
Jurnal

Apariție (9)

(douăsprezece poeme dinspre violet)

1 min lectură·
Mediu
nu mai doreai decât să plouă peste trupul tău fără întâmplări
la sud adăposteai o colonie de tristeți spre care vapoarele nu mai puteau întinde pânzele
răsăritul era mai întunecat de o despărțire fără cuvinte și fără posibilitatea unei fărâmări în uitare
vestul nu îți mai pre-vestea nici măcar o iluzie
în ceașca de ceai decantai acum ultima esență de iubire
nordul tău era singura evadare dintr-o lume amestecată pestriță fără lostrița sufletului



nu mai doreai decât să se facă scrum soarele fără apusuri fără întoarceri arzânde
să îți fie doar liniștea-ncremenită pe buze ochii fugind dezgoliți pe acoperișul bărbaților
năuciți de o apariție încă neclară dansând aritmic fără nici un menuet de vară



nu mai doreai decât fluidul zilelor prin care să treci fără o mână întinsă spre mângâiere
ploaia numai pe tine te ascultă când îți ridici umbrele crescând în jurul norilor



picură-te-n susul zvâcnirii de aripă a nopții



\"Image


Foto: \"Noapte în ploaie cu lună\"
043.737
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
157
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

Ela Victoria Luca. “Apariție (9).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-victoria-luca/jurnal/134659/aparitie-9

Comentarii (4)

Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.

@bogdan-nicolae-grozaBGBogdan Nicolae Groza✓
nu mai doream decat sa ploua-n noua trupuri grupuri
la est adaposteam si posteam ocolonie de furnici mici rasaritul era intunecat si inecat de balariile cuvantului vantului
restul punctelor cardinale nu mai prevestea decat o iluzie de infuzie de iubire
iar singura evadare din lumea asta ingrata era o tigrata birmaneza

nu mai doream decat sa se faca soarele fara raze si faze
sa-mi fie doar miristea incremenita in linistea uscaciunii
naucita de o aparitie de fata morgana, dansand ritmic pe un menuet cochet

nu mai doream decat fluidul care ma lasa sa trec si sa petrec
intr-o mangaiere ce tot cere mana, o data pe saptamana

din zvacnirea de aripa a noptii
ma picuram si ma strecuram printre ploaie

0
@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca✓
O contra mai romantioasa asa, mai cu fata morgana, ba-i aici, ba nu-i aici. Si cind te uiti mai atent apare o pisica, dar nu oricum, tigrata si birmaneza. Immmmmmmm, ce gusturi are Bodoganelul la pisici. Ia sa ai grija ca nu te zgirie ca birmanezele sunt cica geloase foc. :))))

Mulatm fain, curind va fi si zece :))

Drag, D
0
@adina-batirABAdina Batîr✓
Si la mine ploua, dar nu ca la tine sau ca la acest \"tu\". Aici sunt ape ale nemarginirii, ale neuitarii sau dorintei de evadare de unde nu mai e loc...

\"nu mai doreai decât fluidul zilelor prin care să treci fără o mână întinsă spre mângâiere
ploaia numai pe tine te ascultă când îți ridici umbrele crescând în jurul norilor\"
- aici e ceva deosebit.. de parca zeii ar patrunde prin fiecare strop si l-ar domina.
0
@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca✓
Sunt ploi adorate intr-o nemarginire de suflet tinjind dupa o viata de dincolo de arsita. Acolo, in acel sfirsit de versuri este o ruga pina la lacrima zeilor. Multam, mic talmaci, te mai astept.

Drag, D
0