Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

Apariție (8)

(douăsprezece poeme dinspre violet)

1 min lectură·
Mediu
e ca și cum aș îndrăgi piatra pe care mă odihnesc uneori privind spre alte ploi cum țes cerul de pământ
cum aș îndrăgi diminețile-n muguri ascunse de privirile trecătorilor zevzeci ai orașului
sau apusul însingurării pe țărmul fără iarbă uscată
și candela-n castanii din fața ferestrelor umezi de visul de-astă noapte
focul din munți când îmi ghicesc în zmeură gustul urcușului
și vântul pribegind printre sălciile în care mă legănam copilă hoinară



eu nu știu îndrăgi altfel decât cu tandrețea degetelor modelând argila
mângâind umerii îmbrăcând copii ori poate doar lăsând la-ntâmplare încă o poezie
uneori fără să urmez o altă cale-ntoarsă decât a sufletului ascult pe-nserat înțelepciune



într-o zi voi rămâne un singur cuvânt celui ce mă păstrează în albumul legămintelor


drag



\"Image


Foto: \"Chipuri\", în negativ

043.423
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
128
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

Ela Victoria Luca. “Apariție (8).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-victoria-luca/jurnal/134602/aparitie-8

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@xxx-0011057Xxxx
Sunt al saptelea vizitator pe taramurile Dorei. Poate ca e cu noroc, ia sa vedem...
Imaginile construite de tine aici nu au cusur, pot sa spun ca sunt minunate, le-ai reusit fara sa ma ineci intr-un lirism blegut de care tare mi-e teama uneori cand trec pe strada poezeasca. Textul tau a fost construit din panorame: fiecare vers este o imagine de retinut: imaginea ploilor \"ce tes cerul de pamant\"(ai reusit un inceput in forta fara indoiala), totusi vezi ca aici m-am cam incurcat la limba, e o problema, dar ai riscat bine...
nu o sa continui cu fiecare vers, observatia este pertinenta: fiecare vers este o vedere frumoasa ce o poti trimite celor dragi.
Foarte interesanta ultima parte a poeziei. Acolo schimbi registrul... pui in miscare roata si te apuci sa indragesti modeland argila, ne prezinti cele mai firesti si mai umane secvente din existenta noastra, de exemplu: \"imbracand copii\", apoi vorbesti putin si de poezie... Let me introduce myself, cam asta inteleg eu acum... si-ai facut-o elegant si inspirat, cum dealtfel este intreaga poezie pe care-ai postat-o tu si-o comentez eu acum, ca nu mi-e somn deloc fiindca e cald inca.
De ultimul vers nu vreau sa vorbesc fiindca tare mi-e frica sa nu fi inteles gresit.
Tu excelezi la forma in acest text, ai \"atins\" imagini de memorat vizual, si simt caldura peste tot, inseamna ca ai fost sincera si ca eu am raspuns.
cu drag,

Costin T.
0
@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca
Mă bucură când este citit vers cu vers la o muzică a sufletului. Tu ai ascultat și mi-ai făcut auzită în mine poezia acum. Și mulțumesc pentru că uite, acum, acolo unde se împiedicau notele am schimbat cuvintele un pic, atât cât să nu mai bruieze. :) Tare bine îmi prinde când mi se spune unde se poate șlefui un vers.
Da, în a doua aprte schimb registrul, e un fel de redicrecționare a destinației. Și ultimul vers care îndreapăt apoi totul într-un singur cuvânt drag vorbește despre legăminte, fie ele în prietenie, în iubire, între străini, sau cu noi înșine. Într-o zi sigur voi rămâne un singur cuvânt.

Drag, D
0
e ca si cum as indragi facaletul care ma infioara cand privesc spre furia ta cu o falca in cer si una pe pamant
cum as indragi bataile daca as fi un masochist zevzec al orasului
sau pusul in lanturi pe un tarm cu crabi
si tantarii m+ar pisca toata noaptea
focul de tabara sa ma arda ofuscat cand fur zmeura
si vantul sa ma plesneasca cand maaventurez printre salcii

eu nu stiu cum as putea indragi facaletul tau altfel decat gandindu+ma la disparitia lui
sa nu+mimai \"mangaie\" omoplatii si spatele deact numai daca mai scriu o contra
si uneori, fara discernamant, fac cale intoarsa pe inserat, iar si iar,
cu spatele doritor de inca o tabaceala

intr-o zi voi fi tabacit peste tot si tu vei cumpara
de la Bucur obor, alt facalet
0
@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca
Bodo, zau, la cit de tandra era poezuca mea, la atita bataie cu facaletul visezi tu p-aicea. mai frate, ti s-o urit cu biniele vaz eu, ca iti arde (canicula asta, ravagii face!!!) de piele tabacita!! Pe vremea copilariei mele, cartierul bunciii se numea \"Tabacarie\", am asistat atunci in-groz-it-a cum loveau muncitorii aia in piei. Aocleu, Bodo, nu ti-as dori vreodata!
No, io-te ca amu` vai de linistea ta cu ordine inversata!

Drag, D
0