Ecaterina Ștefan

eu zic ca frunzele scirtie sub talpi ca niste instrumente stricate, mai ales pe aleea din centrul chisinaului. mi se pare destul de puternic textul pt virtsa ta.

ec

1. ai exces de gerunzii.

2. de aripi de ingeri sau de aripile ingerilor.

3. ai multe epitete nereusite, poetic vorbind.


salut, om al generatiei din care vn si eu. arata lumii ca ai 16 ani.

ec

dumnezeu imi e amic inca de la gradinita. mi-a plăcut mult strofa 4, asta daca e sa considerăm strofe și cele de un vers, cum este normal. dar să o luăm pe rînd, ca pe vremurile bune/proase.

1 strofa: o introducere simplă dar care spune totul. ce spune? da, chiar spune totul. pe cit de banal pe atit de necesar/vital/esential. de aici porneste rostul rugaciunii la care apelam de cele mai multe ori in vremurile mai grele.

2 strofa: evidenta continuare a primei. mi s-a părut frumos, gingaj, naiv și candid, mai ales cele promise de copil.

3 strofa: da, asa este. am asa un obicei sa gindesc atunci cind merg pe strada. un amic mi-a spus ca e un lucru normal, care i se mai intimpla si lui, si celorlalti. stiam asta. eu cred ca atunci dumnezeu vorbeste cu noi, pentru ca cineva a spus \"dumnezeu este in tine\".

4 strofa: nu știu cum iese că în fiecare strofă cuprind și o părticică din adevărul următoarei. identic proces se întîmplă cu o poezie scria inaintea alteia, undeva intuind ce o sas povesteasca urmatoarea. este doar un fir legat prea strins, si o scriitura mult prea fireasca, daca exista grade de comparatie si pentru termenul \"firesc\". nu mi se pare ok reluarea lexemei \"banalitate\", dar e foarte bun și cu un impact puternic versul 4 strofa 4. stranie coincidenta. ma marcheaza cumva.

strofa 5: asta imi spun de regula cind am greutati care am senzatia ca nu se mai termina.

strofa 6: exact in ideea asta ma gindeam sa pictez ceva, ii ziceam si unui amic care mi-a facut o vizita de departe. stranie coincidenta.

strofa 7: mi se pare un vers mult in stilul tau de a scrie, lucru bun in opinia mea.

foarte frumos textul ca intreg. dar raman cu versul 4 strofa 4, si proximitatea acestuia:

o întâmplare pe care nu o poți spune nimănui
te-ar crede idiot, nebun, fanatic sau ar trece impasibil
ar mișca plictisit din umeri

ecaterina

mai scrisesi un comm care nu mai e. ziceam ca e frumos inceputul si sfirsitul, dar mai ales inceputul si scrisul in caiet. multa inspiratie va doresc, pot silistene. sa va traiasca paserile!

ec

primul si ultimul frafment e fain. restul nu prea. ai facut o atmosfera incinsa pe baza contrastelor. mi a placut ideea cu meniul si cimitirul, adica felul in care ai redat o. si calmitatea cu care ai putea ucide. ma tem de tine.

ec

cît, materie, ornamentul, detalii, vorbeai.

vai, cit sunt de somnoroasa in dimineata asta.

buna dimineata, apropo, si multa inspiratie mai departe!


ecaterina

nu as fi remarcat chestia asta fara interventia domnului caragea, dar are dreptate, sunt momente care se suprapun ca tematica, lucru care nu stiu ct e de rau, probabil ca se contureaza anumite stari, dintr-o poezie in alta. nu cred ca esti prima careia i se intimpla, oricine poate prelua inconstient anumite imagini scrise recent dar in urma, pentru a construi o alta poezie, care sa determine starea sufleteasca dintr-un moment concret si, cred, prezent. da, se folosesc aceleasi ustensile, si aceeasi matrie prima. da, ormamentul de baza coincide pe alocuri cu precedentul, dar, oameni buni, atentie la detalii. cred ca e demna aceasta arta de a construi intregul prin detafii, pastrind fundamentul altor lucrari. deci, sunt anumite interferente, dar nu e neaparat sa le luam in nume de rau. aici vorbesti despre tata foarte frumos, cum altadata vorbei despre mama. mi-a placut si finalul.

ec

prima opinie la textul lui dn cirlea, pe care il citesc de numai 2 anisori. inceputul imi aminteste de principiul \"si din cerc se naste cercul, iar punctul se cufunda in punct\". oricum, imi place. e faina poezia. mai trec daca mai scrii.

ec

adriana, ma bucur tare sa iti citesc parerile asupra textelor mele si nu doar. merci mult de sincerile aprecieri care mi se par la fel de obiective ca de obicei.

petre, asa e viata. tre sa o face scrum, sa o traim la maxim, in ciuda mortii. sa fim misto, adica exact ceea ce suntem cind nu ne mai tot prefacem maturi/copilarosi, cind nu mai tot imitam.

pasa, chiar acum ii ziceam scortisorului meu ca imi place sa-ti citesc comentariile si raspunsurile la comentarii, fiindca esti inteligent si coerent si educat si vorbesti frumos/bine, ca nu degeaba esti stelutar. da, iti dau dreptate in privinta confesiunii, dar stilul ma priveste atita timp cit ma defineste/individualizeaza/contureaza ca poet, cuvint prea mare pentru mine, stiu.

razvan, stiam ca asa va fi comentariul tau, adica elegant/filosofic/inchegat/comprimat/concentrat/subtil, si ca o sa aiba in el expresii luate intre ghilimle sudate in fraze inteligente. multam pentru recognoscibilul stilului tau din comentariul lasat, pe care l-am citit cu placere.

silvicuta, merci pentru diminutiv si comentariu. asa, mai simt si eu din cind in cind ca nu ma iubeste doar scorta.

ecaterina

comentariile de mai sus nu sunt camp de lupta al adversarilor

foarte simpatic si elegant poemul. asa, de clasa intii. mi-a placut mult, asriana. felicitari ptr ce ti-a reusit aici. ai facut o poezie asemenea omului caruia ii este dedicata.

ec

domnule potra, daca e sa fiu pe deplin sincera, ma asteptam sa ma injurati in poezia ceea, sau cel putin sa ma scoateti pe scena intr-o lumina mai putin favorabila. multumesc pentru ca nu mi-a\'i stricat dispozitia de dimineata.

domnule adrian, tin sa va anunt ca textul meu nu este o partida de fotbal, iar comentariile de mai sus nu este lupta adversarilor. ei toti sunt prietenii mei. nu am nevoie de comentatori la antecomentariile antecomentatorilor. multam pentru cuvintele adresate textului.

ecaterina

asta e. poate cu termenul prietenesc, nu indragostit. nu ma supar nici pe adriana si nici pe altcineva, daca vine cu argumente. si argumente ati adus ambele. adrianei ii permit s-mi zica orice, fiindca mi-i tare draga. multumesc pentru steaua incurajatoare in initirea mea in ale prozei, o iau ca pe un bun venit. nu credeam ca o sa ajung in latura aceasta a literaturii, cum nu credeam ca o sa scriu vreodata poezie, citiva ani in urma, cum nu credeam ca o sa indragesc vreodata literatura, pe cind nu stiam alfabetul. multam pentru multiplele reveniri, si tie, si lu sancho.

ecaterina

în ciuda glasului tău trist ca toamna asta o să te întreb totuși ce zid strălucea așa de departe. te-aiu angajat cumva ca spalatoreasa a marelui zid chinezesc? nu-ti ajunge toata viata ta sa termini lucrul, sa stii.

ce mi-a placut:

\"pe toate mobilele se așează praful pe ochii mei nu\"

\"am vândut oameni la prețuri mici\"

\"dimineața scot apă dintr-o fântână secată\"

pentru că e frumos și pentru că și mie mi se întîmplă toate chestiile astea, uneori toate odata, plus - am plîns mult, mi-e sete. eu de trei zile am murit. adică a murit și ultima mea speranță, cu ea și viața mea fragedă.

nu mi-a plăcut:

\"un șoarece domestic ronțăie metafora coaptă\"

deși, în modul în care ai încheiat, îmi place și asta.

să fii inspirată!


ecaterina

un amic mai recent mi-a zis ca citindu-mi textele credea ca am vreo 30 de ani, si nu este primul care observa, deci nu mă mai miră absolut nimic ce face referințe la maturitate/vîrstă/seriozitate, pentru că știu că mi se dă mai mult decît am, și că sunt, da serioasă în poezie, precum și în viață. multam de revenire. bafta sa ai si tu.

ecaterina

in cutia muzicală există un fel de viață, și lucrul acesta este suficient. expresia: \"coseai nouă ore încremenită de spaima că la sfârșit
va rămâne doar o pânză deșirată\" îmi amintește cumva de vorbele \"mă tem că o să-mi trăiesc întreaga viață citind, și la capat de drum voi realiza că nu am făcut decît literatură\", păstrînd esența ideii, nu și formularea, nu mai știu cine a cuvîntat astfel. dar frumos ai spus și tu despre acea textură care multe ar putea să însemne, cum se mai întîmplă în poezie ca fiecare să o descifreze altfel. scris aici la suprafață la fel de minuțios ca și înăuntrul scrisului cu și despre mereu altă scriere: \"scrie fără milă despre toate astea// scrie fără să răsufli despre piesa ta cea mai de preț/ despre viața ta de etamină...\". frumos foarte textul tău, ela. să te cuprindă inspirația vreme cît mai îndelungată și să ne mai bucuri ochii cu ele.
bună dimineața.


ecaterina

doamna geacar, multumesc pentru critica, polemica, aparare, apreciere, instelare, incurajare, dar nu trebuia. cu exceptia criticii aplicate nu mai trebuia nimic. stelutele pentru mine au ajuns a fi niste jucarii de care nu mai am nevoie, desi la inceputuri imi curgeau ochii dupa ele, fiindca nu stiam cum e sa-ti fie instelat un text. mi-a trecut repede. promit sa corectez toate punctele pe care le voi considera necesar de rectificat din critica dumneavoastra, precum si din cea a adrianei. nicidecum nu consider cele relatate mai su atacuri, pentru ca dupa cum bine stiti, sau dupa cum a mentionat si silvia, nu sunt o dulceata in comentarii, dar o sa-mi revin, macar constructive sa le fac. nu trebuia sa purtati acest dialog cu adriana, eu dormeam la ora aceea, dar as fi clarificat situatia daca eram online. stiu las ce dialoguri va referinti, la textul ulcior, cind adrana mi-a zis ca ma fac de ris, nu am facut decit sa inchid calculatorul, m-am culcat, si dimineata am plins. pentru ca tin mult la aceasta persoana, si cu siguranta nu m-ar fi deranjat daca replica ar fi venit de la altcineva, cu doar citeva exceptii. o admir si o respect pe adriana. nu ma pot supara pe ea, orice ar spune in adresa mea, m-am convins de chestia asta. este o persoana extraordinara, care m-a ajutat mul si stiu ca imi doreste binele. multumesc de timpul acordat. (imi cer scuze ca nu am utilizat diacritice ca sa va raspund, fiti sigura ca nu am facut-o intentionat. dar nici nu cred ca lipsa diacriticilor in comentarii da dovada de absenta minutiozitatii sau chiar seriozitatii in comentarii. nu este un reper forte, iar eu sunt destul de strong la critica).

silvia, multumesc. voi continua scrierile in acest registru, si in altele. iti spun eu, proza e mai greu de scris. comentariile mele vor fi tot mai bune si mai serioase, dar nu spera sa fiu mai putin aspra. voi fi doar sincera, atit promit.

adriana, nu trebuia sa revii aici, sa porti acest dialog. am zis ca nu ma supar pe critica ta, ca iti stiu bunele intebntii, si am incredere in tine (mai ales ca m-ai facut un sisif dragalas). stii bine ca ti-as fi luat apararea in orice context, fiindca te pretuiesc mult. dar nu imi mai da atite lectii pentru care sa pling dimineata. multumesc pentru cele ce am invatat pina acum de la tine.

ecaterina

chiar nu esti poet. dar nu mai spune asa lumii, ca nu toti isi dau seama. am zis eu ca atelier va fi. nu te descuraja. keep writing.

ec

adrinana, dar si trminata de la lecti. revad maine, multa.

leo, multumesc de incurajare.

va urma, atita zic.

ecaterina

valerian, scuze, dar nu pot veni azi, am treaba. un interviu in engleza. largesca aria. cumva altadata.

teo, nu fi si tu asa serios. ia o usor. eu accept orice parere. mi am spus punctul de vedere in privinta schimbarilor asupra acestui yext.
multam. te astept oricind.

ecaterina