Dumitru Sava

Poate nu știați dar noi românii, orcât vi s-ar părea de fabulos, am participat la întemeierea ( independența) Americii ( a se înțelege SUA). Nu cu cerșetori, cum “ocupăm” astăzi Europa, ci printr-un

fără să mă anunți într-o noapte de vară ai plecat ca o stea călătoare pe calea ta ori ca o preafrumoasă cenușăreasă temătoare să nu o apuce dimineața dar ți-ai lăsat și urma pantofului și

FEMEIE superbă și fabuloasă creatură născătoare și preabună făcătoare de îngeri tu care îi seduci pre monștri de bărbați după care îi înghiți flămândă și îi mesteci bine cu iubitoare ură să-i

Astăzi mă simt copac. Pe coaja mea viața și-a scrijelit toate păcatele. Am rădăcinile aproape uscate și o imensă coroană de gânduri negre. Din când în când, ploaia mi le mai spală! Atunci, abia de se

Cred că încep să îmbătrânesc. Am mușcat dintr-un ardei... Și era mai iute ca mine!

se luminează de ziuă în noaptea asta ai mai fi îmbătrânit cu un an dar ai ales să rămâi mai tânără de când ai plecat te tot caut în flacăra încă nestinsă a candelei din perete în urmele

că m-am iubit cu ursitoarea și pentru tăureștile-mi păcate zodia m-a blestemat să fiu mereu încornorat iarbă crudă-n cimitir mă vor paște melcii și din coarne bourești pentru vremi de

iar acest verb cu ură-l scrijelesc pe sufletul meu și îți jur solemn că nu-l mai rostesc niciodată! dar în fiecare noapte te caut pe cer stea căzătoare mi te sculptez în nesomn să

Părinții mei s-au jucat... de-a dragostea. Iar ea m-a conceput. Și m-am născut! Aplauze… Am plâns și-am râs! Aplauze… M-am jucat! Aplauze… Am crescut! Aplauze… Am învățat! Aplauze… Am muncit!

Simplu, pentru că, în sfârșit, mi-a luminat zeul mintea! M-am convins, până la urmă, că la noi viața politică nu este decât un nesfârșit circ prin care, cei care îmi cer votul, nu au altă intenție

- Hai noroc! Și ia zi… cum e bre, nea Năică, când se îmbolnăvi Puțică de sculament sau… de boli de-alea lumești cum le zicea? - Noroc… hai noroc! Eh, hee… Măi taică erau vremuri grele pe atunci, nu

tu mă știi că sunt un dur dar uite că mă apucase... într-o zi mă apucase din senin așa un dor nebun de tine că am rugat-o pe copila noastră să se privească în oglindă ca și cum eu te-aș privi

pâine frântă peste pâine amar mâine lângă mâine frunză înverzită-n frunze buze frânte peste buze rană ruptă de sărut început neînceput cântec descântat în cântec îngeri mângâiați pe

politicianul, gândurile militarul, tehnica afaceristul, prețurile machiorul, omul rolul, actorul