Poezie
spune-i...
1 min lectură·
Mediu
spune-i doamne
că sunt al tău
și să mă lase-n pace
cuvântule prietene
rostește-mă în șoaptă
să nu se-audă că exist
oferă-mă toamnă
în ruginiul frunzelor tale
ca pe-o podoabă falsă
cu foame în pântecul tău
mistuie-mă iubire
ca pe-o renaștere
uită-mă timpule
pe cerșetorul de secunde
la capul ăstălalt de pod
rătăcește-mă drumule-n cerc
să nu mai ai capăt
și eu să fiu doar început
mă ascunde-n mireasma ta
mândră regină-a nopții
ține departe haita
reneagă-mă neamule
și șterge-mi numele
să nu fiu scris în cartea ei
strălucește-mă soare
ca să orbesc tot ce e-n jur
și cu viteza luminii să fug
spune-i tată morții
că mama e virgină
și încă nu v-ați cunoscut
011.981
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dumitru Sava
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 115
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 30
- Actualizat
Cum sa citezi
Dumitru Sava. “spune-i....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitru-sava/poezie/14102484/spune-iComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Efemerul e un “cerșetor de secunde”, pe când veșnicia dăruiește tuturor din timpul său etern, omul nu-și poate depăși “cercul” ființial în care este înscris, căci dacă ar reuși, ar descoperi o altă viață, altă realitate, cu alte matrici și cu alte reguli și dogme, și poate că “iubirea” are vocația “renașterii”.
0
