Poezie
ne-am fost...
1 min lectură·
Mediu
mirifica
secundă care
tocmai a trecut
bărbatul
cu suflet de copil
și femeia în flăcări
totul! pâine și
vin, apă, aer, foc;
cerul și pământul
abisul cu ochi
de clorofilă și
zâmbet de floare
risipă și spor,
cărare-n neodihnă,
biet călător
ecou
abia mărturisit
al gândului neauzit
sărutul
ce ne-a picurat de pe buze
și ne-a făcut mir
candelă
înlăcrimată în ultimul
orgasm al vieții
îmbrățișarea
de o clipă
a soarelui cu luna
misterul
ce-a prefăcut otrava lumii
în nectar
delir, chemare,
dor, imensă fericire;
disperare și uitare
o mare eroare
pe care soarta,
prin noi, a repetat-o
speranță vieții
păcătos dăruite
corolă copiilor noștri
o minunată,
unică și tragică
întâmplare
lumină pură
în fir de busuioc
cu care am orbit invidia
candoare și ispită
în petale de măr
cu solzi de șarpe
extaz, blestem,
poruncă, osândă
de la ursitoare
sublimă simfonie
care-am vindecat
surzenia lumii
zvon de clopot
cu înfloriri de crin,
mireasmă de mituri
magică iubire
incurabil bolnavă
de toate inimile
golgotă, păcat,
virtute și patimă;
rai și cruce
tăcere și urlet;
și ultimul ospăț servit cu fast
pe masa morții
001616
0