Dragoș Vișan
Verificat@dragos-visan
„Cuvântule de lumină, în cer îngeri Te știu pe dinafară, ca noi să Te repetăm pe dinăuntru-ntr-un poem!”
Vechea biografie, astăzi nevalabilă, dar de mărturisit: Sunt profesor la un liceu din Constanța, colaborez cu revistele Tomis, Ex Ponto, Euromuseum, Meandre, Paradigma, Arca, Observatorul munchenez etc. Debut literar cu poezie în rev. Euromuseum (nr. 7 - vara lui 2008). Am absolvit in 2000 facultatea de Litere din univ. Ovidius,…
E una bucată de proză autobiografică, despre oameni și cărți, despre vremuri apuse și actuale, fictive și reale cu adevărat fe-no-me-nal.
Ca "Pieile", nuvela de Mircea Cărtărescu!
Pe textul:
„Cărțile miros întotdeauna a ce trebuie " de Sorin Stoica
Versul patru din prima strofă e fumat. Retorică de tip repertoriu muzical Oastea Domnului.
Strofă a doua mai bună, dar tot retoric exprimată.
Comparație "ca o roabă", nu!
Pe textul:
„piatra filosofală" de FLOARE PETROV
toată.
Pe textul:
„ca o pisică tolănită, tristețea butonează telecomanda" de Ionuț Georgescu
motive literare sau simboluri poetice.
Să vină băiatul
să mă ia la daltă,
sunt sloi de șampanie
un fluture chiar spumos,
filigran de cristal
Bravo, Leonard, e o declarație trăsnet. Până la final primelor trei strofe e aproape un splendid monolog liric, cu excepția admirației față de părului ce iese din comun, aprins ca cerul albastru.
Pe urmă această confesiune se transformă în dialog. În rămâne împreună și în moarte.
Pe textul:
„Πυγμαλίων" de Leonard Ancuta
RecomandatPe textul:
„Mă ucide iar vârful..." de Dragoș Vișan
Pe textul:
„Mă ucide iar vârful..." de Dragoș Vișan
"Restrkpa" ce înseamnă în poem? Mă crampoanez în acest cuvânt. Îmi place poemul. Tema dragoste cu năbădăi. Aduce a hit Andra în prima parte. Era să dau steluță. Dar...
Pe textul:
„odată am iubit o ființă care s-a dezis de moarte prin schimbarea fusului orar" de Bogdan Geana
Recomandat"de ce au mai râs înalt, (fără virgulă!)
galaxiile și sorii învăpăiați,
cu șansa de unu la un milion
ca tu să afli adevărul"
Putea să fie și unu la infinit neșansa descoperirii în viață de către orice om a adevărului: spre zero, chiar zero.
Pe textul:
„Olfactiv" de Vlad Colceriu
"licăritul astronomic de talentat" - nu e completă ideea din strofă la "de talentat". Nu reiese ce vrea să exprime eul liric.
Poemul are și mari calități, un imaginar poetic neptunian și uranian superb, meditație la țărm de mare: "râd miresmele din zorii/ unor secunde matur vibrante/ la unison.
Tehnica ingambamentului dusă spre perfecțiune, deseori și de la o strofă la alta!
Pe textul:
„Olfactiv" de Vlad Colceriu
Pe textul:
„Încă cinci minute" de Dragoș Vișan
Pe textul:
„Glasul copacului meu" de Papadopol Elena
Copaci răniți de soare, copaci morți.
Și o toamnă doamnă salvatoare.
Bun poem. Să discuți cu pomii, arborii
este lucru mare. Oameni fără înviorare sunt mulți.
Pe textul:
„Glasul copacului meu" de Papadopol Elena
Pe textul:
„Aș vrea să tac, dar tot scriu și mă rescriu" de Dragoș Vișan
Pe textul:
„Aș vrea să tac, dar tot scriu și mă rescriu" de Dragoș Vișan
Un poem și despre Grăbită. Ceasul lumii întregi a început să facă tic-tac. Se apropie Grăbita lumii.
Sunt multe frumuseți în acest poem. Să le descopere și alți cititori, fără să le prezint eu!
Pe textul:
„Cică noi, ăștia mai purii, ne-am născut în secolul vitezei" de George Pașa
La partea a doua am portretizat-o puțin pe Caty, profa de chimie din "Solenoid".
Dar scriu "nepoeme". Nici nu are cum să-ți placă. Vreau să scriu oricum cât mai neplăcut. Sunt anticalofil convins. Valoarea textului nu provine aici din ceva ce ar putea fi plăcut ori senzațional. E vorba doar de meditarea mea la câte ceva.
Pe textul:
„Aș vrea să tac, dar tot scriu și mă rescriu" de Dragoș Vișan
Pe textul:
„Aș vrea să tac, dar tot scriu și mă rescriu" de Dragoș Vișan
