Poezie
Olfactiv
1 min lectură·
Mediu
poți spune oricând că te întrebi
obsesiv din prima zi în care
cărarea desena peren, nisipul
din buzele mării prea dulci,
de ce au mai surâs înalt,
galaxiile și sorii învăpăiați,
cu șansa de unu la un milion
ca tu să afli adevărul
despicat în patru cu acuratețea
cu care doar zânele au admirat
licăritul astronomic de talentat,
din momentul întâi...
se ivește, din nou, un paradis
speculativ din punct
de vedere... subiectiv ca un alint
și ca o metamorfoză
a unui zâmbet alungit etern
în singularitata eludată din
arca pe care dansul apropie
polii ultimului răsărit
cu cratere ce scuipă nemurire
la tot pasul, cirezi împânzesc
întinderi de lut, într-o gravitație
absolută de zero...
râd miresmele din zorii
unor secunde matur vibrante
la unison, alături de o desfătare
spectaculos de introspectă
și n-ai să afli decât
intervalul dintre două puncte
de reper profund, aflate într-o
magnetică persuadare.
081423
0
"licăritul astronomic de talentat" - nu e completă ideea din strofă la "de talentat". Nu reiese ce vrea să exprime eul liric.
Poemul are și mari calități, un imaginar poetic neptunian și uranian superb, meditație la țărm de mare: "râd miresmele din zorii/ unor secunde matur vibrante/ la unison.
Tehnica ingambamentului dusă spre perfecțiune, deseori și de la o strofă la alta!