Doru Dorian David

Cezara, acum ai devenit putin putin mai darnica... ma refer la dimensiunea poemului!
Ei, de fiecare data te citesc dar dupa ce trec prin pagina ta... schimbarile decorului, amplifica misterul cuibarit intre cuvinte! da

\"o liniște vie

atât mai trece
peste mâinile noastre\"

O noapte cu ingeri!

femeile au intotdeauna un feeling deosebit... da sinceritatea este debordanta nu vad cu ti-as putea ocoli cuvantul, freamatul lui tulbure... o noapte calda si ganduri poetice...

Ela. acest poem este deosebit, te vad ca intr-o poza intinerind, nu-mi gasec cuvintele inca dar le inlocuiesc cu versul tau : \"femeia înaltă din fotoliu nu sunt eu spătarul e rupt nu știu cine s-a așezat ultimul simt că a murit brutal
femeia îmi face semn să trec mă întind pe mozaicul alb ca pe o lespede ea dispare când spatele meu se prelungește desparte lucrurile ei de lucrurile mele\"
Raman sa cuget inca... ganduri bune Ela.

Un poem delicat limpede strecurat prin sita poetului... da venim unii din altii
si ne legam prin cuvinte! Relev:

duc cu mine cuvinte mate
prin care n-ai să vezi nimic
(.....)

tu poți trece bezmetic ca un căutător de aur

pe lângă mine, prin mine, peste mine
ca printr-o peșteră descoperită de curând în inima ta
încercând să găsești ceva prin sită

O zi bland!

Mirosul florilor de plastic si fumul, fir-ar aceasta lume artificiala asa cum nepasarea ei!

doar flori de plastic într-o vază verde
prăfuită
și-alături nepăsarea ta
un fum amestecat printre fumuri\"

da... un final semnificativ care releva starea pietrificata ca o pictura moarta:

\" cubul de gheață se topește
încet


niciun diluviu\"

Cezara raspunsul este da... sut lucrari 3d trunchi lemnos iar capul construit din lut ars... ma bucur ca esti atenta la detalii! o zi buna!

am incercat cateva comentarii insa au plecat pe apa Dambovitei. poete intotdeauna savurez scrierile tale... ai revenit in rostirea lui Dume, dens conturand firul epic darnicia adanca a cuvantului rostit sincer din suflet... Iau cu mine versuri
la care inca ma gandesc:

\"ca o naștere dimineața
împinge tristețea

dincoace e încă devreme

cu ochii înfășurați
pe liniște
încerc să adorm până
mă eliberez de ultimul vis\"

O zi mandra!

un aer neo-druidic, ma gandeam ca celtii au invadat in acelasi timp Romania si
mi se pare Irlanda... da, citeam din \"The most important knowledge that exists of the Druids comes from the writings of Julius Caesar\"... nu Cezara(sic)...
Un poem direct strans intre cateva cuvinte, pietros cu filon epic bine conturat...
poate ca prea inchis in sine dar savuros cu miez pagan... plec pe ape! Cu placerea
nerostita inca! o zi blanda!

\"urmărind cu degetul un arabesc
de pe kimono-ul tau albastru\" adaug:

scoptophilia devine scopophilia (Anglophone psychoanalytic literature)
Freudian-Schaulust=\"pleasure in looking/seeing and being seen/ despicat in doua
o parte activa \"\"voyeurism,\" si una pasiva \"exhibitionism,\"

PS
un poem delicat, lasciv care are un farmec exotic te prinde repede...
undeva naste acel gol misterios intre cuvinte, incita! te obliga s-l pipai!

Ganduri bune!

\"da am șpreiat secole întregi
cu dumnezei în descompunere

și azi
în aceeași gară cu aspect de catedrală
ascultăm cum deraiază
un acordeon în cer
și spunem doamne
sunt tot mai aproape de tine
cu fiecare țigară \"

dupa cum spusei ne tragem din Cain(i)/ Abel l-a ucis pe fratele sau inca inainte de a cunoste moartea(sensul ei) si totusi din perspectiva noastra este un fratricid!? politica urmand caile biblice... sirul crimelor prin care ne-am nascut... nu stiu zau daca Dumnezeu s-a uitat in oglinda inainte de a ne concepe! apoi Iisus impacat cu Iuda ( se spune ca au intocmit/consimtit actul tradarii)! crestinizarea este probabil un act politic bine fundamentat... unicitatea macar ne-a adunat sub aceeasi mana! ma uitam la un documentar care facea referinta la acel varf de sulita cu care a fost strapuns Iisus... drumul acestei unelte prin lume... chiar si Hitler a detinut acest obiect... dupa caderea Germaniei, nu se stie daca ceea ce a ramas este o clona... Ei povestea este atat de lunga!
Da un poem elaborat care incita! Inspiratiune multa poete! Ganduri bune!

Florin in acest poem esti alchimistul care aseaza cuvantul cantarit, trecut prin lupa cunoscatorului, imbracamintea este din matase transparenta la fel unei
pelicule prin care vezi cu exactitate informatia, iata:


\"copilăria se desface din chingi
cu exerciții de reproducere a formelor\"

Da reproducem formele celor din care venim cu indarjire cu efort exersam
intru devenire chiar si iubirea/dragostea iata devin locul comun familiar
crizele devin clare cand totul in jur este atat de neclar:

\"care te fac să-nțelegi ceea ce-n grabă refuzi:
maladia nevindecabilă
te familiarizează cu dragostea,
crizele lasă pe adversari o lumină
când toate în jur sunt neclare.\"

Da iata si drumul prin care trecem ratacitori:

\"singurul alfabet Braille la îndemână
sunt corpurile șterse de praf
și mișcările stângace
din momentul dispariției unui prieten.

Iata, revolta dar si apasarea unui sfarsit! Fiecarui inceput incercam sa ii punem un capat nu-i asa?

\"oamenii sunt cruzi
pentru că se visează personaje,
dar niciun basm nu se suprapune cu viața
pentru că atunci când ți-e cu adevărat rău
ea se rescrie cu o viteză fulgerătoare
din bucăți de viitor.\"

Profunde aceste versuri care cristalizeaza rostul intregului poem:

\"trupul rămâne întreg după ruperi,
însă nu mai e localizabil.

câtă prefacere atâta ființă.\"

Ganduri bune!

Sunt trei personaje care vad drumul spre moarte si vorbesc despre viata si moarte. fiecare imbracat in hainele omului cugetator, mioritic! Finalul este terifiant, stil Dume, nu ma incumet sa nu-l rescriu:

\"mi-am privit pe dinăuntru neputința
un adevăr ca o pierdere
îmi înstrăina trupul
în absența lui doar nepăsare...

m-am lăsat pe spate și-am început
să privesc cerul ca printr-un tavan fisurat
printre crăpăturile lărgite de lumina lunii
îmi căutam locul...

acum e rândul meu, mi-am zis

simt cum se împrăștie respirația
prin mine

e frig

fără atingere tăcerea coboară cu miros de lut...

în spatele ochilor o nouă lume\"

Ganduri bube!

un ochi ce priveste din maturitate spre copilarie, iata o poveste rasturnata:

1. oamenii care nu-ti mai spun nimic trec in ordinea lucrurilor... cata
uitare(...)
2. mijlocul poemului care intrupeaza timpul asezat in causul zilei de astazi,
plecarea
3. intoarcerea spre copilarie!

da! un poem feminin, sensibil, suav ... care curge din/prin suflet!

\"ca un copil
cu palmele supte
întinse spre poveste\"

Ganduri bune!

Adrian un poem bine legat, conturand un profil care:

\"era emotiv și trist /gol și neîmplinit
iar când și-a dezvelit frumusețea
avea sufletul unui copil\"

Iata o trecere prin azi:

\"ochii mi se măresc pe zi ce trece
pe mâini pielea își iese din rădăcini.

si concluzia:

\"de cele mai multe ori văd ce ar trebui să uit
icoana de pe perete îmi zâmbește fals
de parcă i-am furat culorile
dar finalul a fost alb negru
ne mai aflând astfel cine l-a pictat.\"

O zi blanda! Kalp

azi maine o sa ne ighete inima!

Astazi intre ieri si maine spatii impinse prin viata din copilarie spre Dumnezeu!
Un poem pe suprafete intinse si totusi cuprinse intr-un inel constrictiv marunt

recitesc cu placere poemul si relev cateva puncte sinoptice impregnate in suflet:

\"ieri
gândul de a mă face mare\"

\"azi
cu fiecare privire mai trece un an
și sunt tot mai aproape de mine\"

\"mâine
o să mor sigur și ziua se va
desface în straturi printre care
o să trec ca un nor\"

Recunosc cu onestitate si trecand peste orgolii ca acest poem este sclipitor... nu fac un comentariu riguros doar spun ca este scris impecabil... cu suflet cu viata
cu ciuda cu patima cu sclipiri cu strigat... este viguros are forta... traieste
ma bucur ca l-am citit, trait! Ganduri bune!

anxietatea - pustiirea - durerea \"intre bataile de clopot\"! multitudinea starilor cuprinse in acest rastimp, incat ruga in care incape multa durere!

\"sfârșit de rugă -
între bătăi de clopot
multă durere\"

Limpede, direct, taios ca lama de brici... tacerea satului gol unde paingul
precum Penelopa!

limba de clopot
sprijinită-n păianjen -
sat aproape gol

De obicei pe langa drum meri, interesanta, paradoxala asociere de aceea efectul
mortal:

încă un prun
la marginea șoselei -
accident mortal

Ganduri bune!

Prefer primul haiku din \"Poeme pe retina\"(reusit foarte acest subtitlu de ciclu):

Vad prin ochiul pictorului acest tablou cu mesteceni si paraul grabit!
printre pietre niciun pestisor! Fain! O zi buna!

Lorei, un poem venit di suflet asa cum iti sta bine, fin si sensibil, uneori prea frant, acuns in sine, asa cum din butucul de brad se rifica uneori scantei, noaptea cand ne intunecam iar nostalgiile prind viata, inlauntru-ne!

Remarc finalul:

\"nu deschid ochii
știu între mine și piele
O țară
Unde mâinile nu strivesc
Printre nisipuri
Gâtul singurătății
Cusute gurile rele\"

acest poem m-am prins intr-o stare tulbure! din cat am citit eu din poetul Dume cred ca este poemul cel mai delicat pe care l-a scris... este precum respiratia! ganduri bune!