Am îndrăznit să profanez o lacrimă de-a ta,
Că n-oi fi vrând să-ți cer încuviințare!
Sunt sigură că nu m-ai fi lăsat
Să-ți umblu-n amintiri sau poate în uitare.
Ei! Te-ai fi supărat ca-n alte
Nu-mi pasa de tine:
Esti mult prea stearsa,
Fara fard si parul strans
Iesi iar pe strada.
Mergi agale si täräi dupa tine,
vechea si soioasa sacosa pentru päine.
N-ai nici un ban in
Afanisite clipele se scurg,
Pierzându-și în neat din desfătare
Alambicat, cu aripile-n vânt,
Trec, de la rațiune la uitare.
Le spală ploaia, aspra lor pedeapsă,
Că sunt de veacuri exilate
Și
DM