fanfara se întindea în urma mortului
mai greu îi venea celui cu toba
când dădea în pielea ei
ecoul se lovea de pereții casei noastre
muzicanții
cântau din mers
puțin înclinați pe spate
Dați-mi voie sa fiu patetică. Știu că nu mai e la modă patetismul. Însă, cu cît e mai demodată și nerușinată pornirea cu atît e mai tentantă pentru o excentrică de felul meu. Așadar, bătăi sporite de
Pianul în ambianța cultă basarabeană
în a doua jumătate a secolului XIX - începutul secolului XX
Către mijlocul secolului XIX oamenii s-au pricopsit cu un instrument muzical perfect, rod al
bărbații aceștia
ce nasc poezii
cu nemiluita
ne pupă cu ele
ne mușcă
ne-nhamă
ne trag de coamă
ne sug din poamă
ne pătrund nepătrunzând
ne doresc nedorind
ne–alinu
ne chinu’
ne dor
ne
din poala bunicii
îmi făceam culcuș
ca într-un leagăn înflorat
mă ghemuiam în ea
și-mi ascundeam poponeața
de palma usturătoare a mamei
miloasă
bunica mă primea
ca pe-o sămânță
își piaptănă în fiecare zi
coada stufoasă
și-o pune pe bigudiuri
și-o pulverizează cu sifon
și-o aruncă cu dibăcie peste umar
ca pe-un fular haute couture
și merge la terasa din parc
eu îl aștept pe tzone
răsfoiesc cărțile înșirate pe tarabă
și mă apucă un fel de ciudă
ce știu mucoșii ăștia despre cum
învățam eu la școală din opera poetului-academician andrei lupan
“fete
eu am un prieten snob
excentric guraliv plin de sine
el citește mai mereu
citește pe nerăsuflate biblioteci întregi de poezie
el ar citi și de pe tăblițe de lut scrieri cuneiforme
mâncând
Cocoțată pe umerii lui, îmi bălăbăneam picioarele încălțate în niște săndăluțe roșii, cu baretă. Cam decolorate și nițel roase în bot. Mă bucuram că e noapte și că el nu vede asta. Îl țineam de gât
miros de sarmale răcituri și clătite
uite tată ce bine trăiesc
am cărți multe cărți și mai ales timp
să le citesc așa cum ai vrut tu
chiar și când soarele e sus
la parter stau cu lumina
eu am o familie nouă
o casa nouă ce miroase a vopsea și a nivea for men after shave
un copil nou
și eu nou-nouță
sunt ca numai ce cumpărată de pe lipscani dintr-un magazin de
rochii de mireasă
își inventa iubiții cu atâta har încât
îmi venea s-o cred pe cuvânt
o țineam de mână mai mult din milă iar
ea îmi povestea încântată
cu lux de amănunte “tot” și încă
ce frumoasă era
păpușa
omul ăsta e nebun
e cel mai nebun dintre noi nebunii
și îl iubim
și îl urâm
și îl batem amical pe umărul
crispat de dezgust
E de–al nostru
și ne e străin
e bolnav
îi cade mâna
DI. Când am vrut să folosesc în titlul interviului cu Doru Ionescu cuvintele lui: “Și oricum, publicul de rock e calitativ mult deasupra celorlalte categorii de melomani (mă refer la dance, pop...),
mi-am înmormântat păpușa
sub o viță-de-vie
i-am fost mamă
bocitoare
gropar
am dat de pomană copiilor din mahala
rochii și fundițe
am mâncat la praznic
boabe răscoapte de poamă
gândurile negre
ca muștele de august
pișcă rău
ne apărăm de ele cum putem
fluturăm din cap
ne tragem cu palma peste frunte
fâlfâim din gene
ne conectăm la tot ce mișcă
la rețeaua de curent
întâi timid
apoi mai violent
cu unghiile
am răscolit pământul
și mi le-am îngropat
cât de adânc am putut
mi-a spus cineva
nu arunca niciodată unghiile tăiate că
le-or folosi la
cât de mare m–am făcut peste noapte
nu mă încape patul
mai tăiați–mi din zile
din carnea care mă doare
din șansele ratate
din iubirile pierdute
din nopțile dormite buștean
sunt prea
“Iată robul cum zace cu șira spinării în formă de potcoavă ( nu crede nici el că–i aduce noroc”)– zice Em. Galaicu–Păun în poemul său “Cel bătut duce pe cel nebătut”. Da, îi ducem pe cei nebătuți, îi
eu sunt de stil vechi
demodată rătăcesc acum
într-o lume paralelă
a viselor împlinite
îmi place să port la gât
sărutări mărgele țigănești
și în părul meu făcut roșcat cu de-a sila
flori de
Miros de brad
de portocală
și de cafea amară
în casa mea pustie
care nu–i a mea
din televizor
femei elegante
în rochii haute couture
îmi urează
la mulți ani
și cântă de dragoste
le
mi–am zis că nu mai scriu un rând
nici în gând
nici cu limba pe cerul gurii
nici cu mâna ta pe sânii mei poeme de–o noapte
mai bine îmi uit trupul
pe–un scaun jerpelit din troleibuzul 24
și fug