DIDespina Alexandru Ioan
Verificat@despina-alexandru-ioan-0036185
Madrid
Născut pe 4 septembrie 1985 în Ploiești. În 2008 termină Facultatea de Geografie din cadrul Universității din București.
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ
Cronologie
nu mă dau în vânt după acest gen de literatură, am citit cu plăcere. Descrierile sunt foarte reușite, iar stilul cursiv și plăcut. Per ansamblu mi-a plăcut.
Pe textul:
„Năluca" de Dana Mușat
0 suflu
ContextD-le Darie, d-nă Stancu, vă mulțumesc foarte mult pentru vizită și aprecieri. Sunt onorat de comentariile dvs. care, mărturisesc umil, sunt mai bune decât textul în sine.
Cu stimă și prietenie, Alex.
Cu stimă și prietenie, Alex.
Pe textul:
„Dacii și romii" de Despina Alexandru Ioan
0 suflu
ContextDiacriticele lipsesc cu desăvârșire, iar punctuația lasă de dorit. Construcția epică este bine realizată, însă monologul de la început tinde să displacă. Nici subiectul nu l-am găsit prea interesant ori atractiv, ba dimpotrivă, aproape banal (probabil bazat pe o întâmplare adevărată).
Ca să rezum, mi s-a părut tern. Și asta probabil pentru că nu v-ați concentrat asupra unui mesaj clar pe care să-l transmiteți cititorului.
Ca să rezum, mi s-a părut tern. Și asta probabil pentru că nu v-ați concentrat asupra unui mesaj clar pe care să-l transmiteți cititorului.
Pe textul:
„obisnuinte" de Sacha Iacob
De îmbunătățit0 suflu
Contextaceastă proză, deși are mai degrabă aerul unei schițe creionate în grabă. Mi se pare puțin forțat la sfârșit efectul stilistic pe care l-ați obținut prin uciderea persoajului. Putea la fel de bine să rămână în viață și să continue să behăie prin parlament, că totuna era, efectul fiind aproape același (ba chiar, zic eu, textul ar fi avut de căștigat).
Una pesta alta o proză bună, îngrijită (mai puțin când vine vorba de paranteze și spațiile aferente acestora), dar prea cuminte.
Una pesta alta o proză bună, îngrijită (mai puțin când vine vorba de paranteze și spațiile aferente acestora), dar prea cuminte.
Pe textul:
„Disidența. Behăituri pe la colțuri" de george geafir
0 suflu
Contextîn sine are destul haz încât să placă, însă pentru a deveni cu adevărat o scriitură literară cred că ar trebui să vă îndepărtați cumva de întâmplare, așa cum s-a petrecut ea cu adevărat. Păstrați esențialul, scheltul și clădiți împrejurul lui. Ar fi mers și o mică morală inserată în povestioară (că rețeta a funcționat chiar dacă acel cărbune a fost procurat într-un alt mod, ori dimpotrivă, că n-a funcționat și că se caută o cauză pentru asta etc). Descrierile sunt destul de reușite, însă există mici asperități la nivelul frazalității.
P.S. Bine v-am regăsit.
P.S. Bine v-am regăsit.
Pe textul:
„La vrăjitoare" de Viorel Darie
De îmbunătățit0 suflu
ContextO proză bine documentată și încă și mai bine așezată-n pagină. Abundența referirilor și-a peregrinărilor prin diferitele epoci istorice dă un sentiment de veridicitate, în ciuda aerului de legendă pe care-l are textul. O îmbinare reușită!
Pe textul:
„Puii de leu – prinții Algeriei" de Dragoș Vișan
0 suflu
ContextPlăcut, amuzant, cursiv, o poveste bine închegată, plus că are și ceva tâlc ascuns, eu cel puțin așa am văzut.
Pe textul:
„Davai ceas, davai moșie, harașo tovărășie!" de Vali Slavu
0 suflu
ContextPare o balanță ce s-a prăbușit cu-n taler de pământ în lipsa contragreutății. Lipsește sentimentul, trăirea. Prez mult d-zeu, prea puțin din tine.
Semnele de punctuație le folosești aleatoriu, prima parte ducă lipsă de așa ceva, dar apoi îngrămădești în spatele unui cuvânt vreo cinci virgule. Nu știu dacă legea compensației funcționează astfel...
cu candoarea - cacofonie
dezastrul vine atunci când L-am alungat - alăturare nefericită a prezentului și trecului. Dezastrul a venit atunci, sau vine atunci când îl alungi
nu-mi știu stăpâni bucuria - nu știu a-mi stăpânii
Isus Hristos - !? la ce religie faci referire?
Semnele de punctuație le folosești aleatoriu, prima parte ducă lipsă de așa ceva, dar apoi îngrămădești în spatele unui cuvânt vreo cinci virgule. Nu știu dacă legea compensației funcționează astfel...
cu candoarea - cacofonie
dezastrul vine atunci când L-am alungat - alăturare nefericită a prezentului și trecului. Dezastrul a venit atunci, sau vine atunci când îl alungi
nu-mi știu stăpâni bucuria - nu știu a-mi stăpânii
Isus Hristos - !? la ce religie faci referire?
Pe textul:
„ultimul cuvânt" de liviu gradinariu
0 suflu
Contextde virgule ce nu-și au rost și frâng muzicalitatea întregului text. Altfel este destul de reușit.
Pe textul:
„XVI" de Plopeanu Petrache
0 suflu
ContextLa finalul primei strofe cred că mergea mai degrabă \"Și-o numi... Mafia\", îmi sună mai bine.
Pe textul:
„Mafia și Democrația" de Vali Slavu
0 suflu
ContextDin păcate e mai actuală ca oricând.
Pe textul:
„Hipoacuzie contagioasă. Proști și proști" de george geafir
0 suflu
Contexte un pic exagerat... Parisul nu poate fi traversat de un asemenea trailer în 15 minute. În niciun caz!
Pe textul:
„Cat timp iti ia sa traversezi capitala – test de inteligenta pentru avansati" de livia ciupav
0 suflu
Contextsă mă crezi, îmi exprim o simplă părere pe care trebuie s-o iei ca atare, fără valoarea unui adevăr. E posibil să fie doar rezonanța pe care o are acest scurt text în mintea mea. Ceva între hip hop și emo.
Pe textul:
„băi bulangiule" de Leonard Ancuta
0 suflu
ContextÎmi place începutul, are o cadență a lui, o idee, o strălucire din care ai putea să faci un întreg text. În final gândul se diluează și se pierde de tot, în sonoritatea crescândă.
Pe textul:
„Instantaneu cu portocal" de Ariadna Petri
0 suflu
ContextÎmi place felul în care evoci lumea satului în orânduirea actuală a lumii. Stilul este clar, cursiv, acțiunea, încheagă bine acțiunea. Unele cuvinte parcă trebuiesc schimbate, îngreunează pe alocuri parcurgerea lui.
Pe textul:
„Chemarea destinului" de Marian Malciu
0 suflu
ContextÎmi cer scuze, dar mesajul pe care dorești să-l transmiți este năpădit și ofilit de miriadele de agramaticalități în umbra cărora diacriticele, lipsa majusculelor și a spațiilor, trec aproape neobservate.
Pe textul:
„tot ceea ce stii" de paul radu
De îmbunătățit0 suflu
ContextCeva mai multă cutezanță, dibăcie, încredere, n-ar strica. Momentan elementele par ușor disparate și reușesc cu greu să înjghebe o atmosferă. Mi-a plăcut întoarcerea în spirală din final.
Pe textul:
„#1" de Petru Fiștoc
0 suflu
ContextCu excepția sfârșitului, textul nu-mi spune prea mult lucru. Vulgaritatea mi se gratuită, introvertismul ușor nenatural, lipsit de introspecție. Câteva sentimente existențialiste, ceva între Sarte și Camus și cam atât. A ieșit o ciorbă în care mirodeniile și-au anulat între ele gustul.
Pe textul:
„Îngroapă-mă în satin" de Lesenciuc Teodor
0 suflu
ContextParcă dorești să exprimi ceva, deși nu-mi dau seama anume ce. O amintire ce se dorește - și neîndoielnic pentru tine și este - hazlie, dar nu-ți cam iese.
Pe alocuri e asezonată și cu ceva greșeli gramaticale, perini (corect perine), cu câte (cacofonie), ghilimele ba pe pui așa ,, \", ba așa ,, ,,. Limbajul este sărac și nu reușește să creeze o atmosferă anume etc.
Pe alocuri e asezonată și cu ceva greșeli gramaticale, perini (corect perine), cu câte (cacofonie), ghilimele ba pe pui așa ,, \", ba așa ,, ,,. Limbajul este sărac și nu reușește să creeze o atmosferă anume etc.
Pe textul:
„O lume uitată" de stela
De îmbunătățit0 suflu
ContextSinceritatea aceasta nu-i bună uneori, mai ales când alunecă spre patetism. O distanțare de tine s-ar putea dovedi mai inspitată, deși probabil văduvită de forța creatoare. Adaugă-i cratime, poate iese din atelier.
Și o remarcă de final, dacă tot ai scris Dumnezeu cu literă mare, atunci se cade să procedezi la fel și cu Satan. E mai bogomilistic și mai nepărtimitor.
Și o remarcă de final, dacă tot ai scris Dumnezeu cu literă mare, atunci se cade să procedezi la fel și cu Satan. E mai bogomilistic și mai nepărtimitor.
Pe textul:
„Intre Dumnezeu si Satan" de Alina Diana FLITAN
De îmbunătățit0 suflu
Context