Poezie
ultimul cuvânt
îl caut pe Dumnezeu chiar dacă l-am găsit
2 min lectură·
Mediu
Ultimul cuvânt
vreau să rămân la lucrurile esențiale
cu candoarea sincerității de copil
nu mă gândesc la nimic altceva
decât la abandonarea mea în inima lui Dumnezeu
sar
peste acest \'\'încă ceva\'\'
deoarece aci se află toată nenorocirea noastră
Omule, dezbracă-te de toate lucrurile
și de teologie
căci e suficientă o ațintire spre Dumnezeu
vreau să Te caut
mi-e sete de o sete mai mare după Tine
arată-mi slava Ta
ca să te pot cunoaște cu adevărat
începe o nouă lucrare a dragostei în mine
ridică-mă din această vale înnegurată
și învață-mi inima cu Tine
să fiu liber în Tine
nu mă gândesc la nimic altceva decât la Tine
Îl caut numai pe El
ce spui?,,,,e fanatism sau sublimul dragostei
în adâncul inimii mele
acolo...există un sanctuar
în niște bulgări de noroi?!
unde văd fața lui Dumnezeu
nu-i metaforă...e scăldarea meu în Dumnezeu
nu-mi știu stăpâni bucuria
dezastrul vine atunci când L-am alungat pe Dumnezeu din sanctuarul meu
permițând lucrurilor să intre
Da...adevărata problemă
e un dușman (egoul viu)
dorința de a poseda
care la vremea scadenței
acolo...va pierde totul
a renunța la tot pentru Hristos
înseamnă a păstra totul pentru viața eternă
sărac -liber de orice idee a posesiunii
mă îndrept spre pășuni mai verzi
acele pășuni ale cunoașterii ultimului Cuvânt
al lui Dumnezeu (Hristos)
dincolo de perdea
cu ochii ațintiți asupra Minunii
care e Dumnezeu.
Privesc
mă regăsesc
și ador frumusețea
care mă copleșește.
022.807
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- liviu gradinariu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 236
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 48
- Actualizat
Cum sa citezi
liviu gradinariu. “ultimul cuvânt.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/liviu-gradinariu/poezie/13954917/ultimul-cuvantComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LG păcat că nu ai înțeles poezia...extazul meu...nu faci diferența dintre religie și cult, apoi corect dpdv ortoepic e Isus, aceasta mi-a spus-o prof univ de morfologie.Dezastrul vine atunci când L-am alungat---dezastrul se declanșează treptat din acel moment...cu candoarea nu e cacofonie din păcate...iar eu le spun la toti amicii mei...religia e o nebunie...e o umplutură asa cum poezia aceasta e o umplutură pt tine, dacă nu te schimbă religia arunc-o la coș. Religia mea e pacea ce din Golgota izvorăște...ce necurmat mă innoiește...și-n toată ființa mă uimește cu cei răscumpărați ...și toți mi-s frați(deoarece avem același Tată), religia mea e lumina țâșnită din Divinul Soare, ea-mi face viața sărbătoare...și punte spre aceia care sunt azi răscumpărați...ei toți mi-s frați..de ce? pentru că au gândul lui Dumnezeu. Gândește ca Dumnezeu.Numai Dumnezeu îți poate schimba viața(metanoia) fără sens...
Nu uita... fii un om al relegării...leagă-te de sacru...o baterie reîncărcabilă cu prezența lui Dumnezeu...eu am trăit acest extaz.Tu n-ai vrea?
Nu uita... fii un om al relegării...leagă-te de sacru...o baterie reîncărcabilă cu prezența lui Dumnezeu...eu am trăit acest extaz.Tu n-ai vrea?
0
Semnele de punctuație le folosești aleatoriu, prima parte ducă lipsă de așa ceva, dar apoi îngrămădești în spatele unui cuvânt vreo cinci virgule. Nu știu dacă legea compensației funcționează astfel...
cu candoarea - cacofonie
dezastrul vine atunci când L-am alungat - alăturare nefericită a prezentului și trecului. Dezastrul a venit atunci, sau vine atunci când îl alungi
nu-mi știu stăpâni bucuria - nu știu a-mi stăpânii
Isus Hristos - !? la ce religie faci referire?