bolovani

și cel mai strident efect al plecării lui este fragmentarea aceasta a realității în bolovani. privirea ți se concretizează într-un fel de macara anume pentru prins bucățile ca să umpli cu ele spațiile goale din piept. umerii dislocați ai crucilor făcute în grabă de către femeia de servici coapsele indecent desfăcute ale intrării într-un bar mizer și grimasa cu care uterul e gata să scuipe moartea afară din tine resturi de salivă stâlcită sub talpa notorie a nepăsării - un pumn de rotițe care puse cap la cap fac mașinăria greoaie a prezentului să șuiere nervos precum un ceainic pe foc. câțiva din jurul tău se tot lamentează de obsesia asta a zidurilor de a se ține scai după tine. bineînțeles că în momente ca ăsta îți dorești să fi fost păpădie din simplul fapt că ai fi putut avea la moarte propriul tău aerodrom și un braț de baloane gata să fecundeze cerul cu priviri din care s-ar fi surpat ploile la fel de timid ca și realitatea aceasta din care lipsește cu desăvârșire plasa în care să cazi.