Drumurile scrisorilor

Excelent! Cat de mult mi-au placut florile-scrisori cazatoare...Are ceva suav in el poemul acesta...

Multumesc pentru vorbele bune si, mai ales, pentru primul dintre ele...Cuprins eu de nazdravanii cum sunt nici n-am observat cat de suav am devenit. Florile apar, totusi, foarte putin in scena, in poezia mea si sunt doar de sezon, pline de pelin si uscaciune. Flori de \"grafit și în rujuri
de verde meduză\".
Asa simt acum. Tu, Cris, vii dintr-un anotimp mult mai proaspat, mai plin de dor si inceput de viata decat mine, poate ca din aceasta cauza ai perceput latura ascuns-suava a textului.
Suava - nici prin gand nu mi-a trecut, poate doar in comparatie cu sumbra poezie anterioara, \"Inmultirea haitelor\". Desi niste scrisori, mesaje, texte, aparent inofensive, pot fi mai periculoase in jocul vartejului lor decat muscaturile haitelor sau pot insemna acelasi lucru si ar duce la aceeasi solutie - rezultat: plecarea in pribegie, despartirea.
Promit ca o sa incerc, totusi, sa adancesc filonul acesta, de suavitate, care ti-a placut.

Ineceputul, primele doua strofe au ceva deosebit in ele, ultima strofa e putin franta... mai e ceva de aranjat in melodia poeziei, de ultima strofa vorbesc. Imi place... te voi citi si-n alte poezii sper sa gasesc poezii frumoase..

E vremea anotimpurilor târzii, a dimineților pulberite sub floarea de salcâm!
E vremea scrisorilor? Da, a scrisorilor duse în vârtejuri de frunze și flori dar nu oriunde , ci în sufletul celor care caută să descifreze sensul cuvintelor agățate de-un umăr, și unde poștașii uitării pictează cu verdele iubirii.

*** Ar fi și vremea unui NOU nivel!

Da, da, subscriu si eu celor spuse de Maria. Ar fi si timpul...:)

Scuze pentru intarziere, multumesc pentru vorbele bune si frumoase minunatelor doamne si domnite.
Cred ca ai dreptate, Gabi(Geea), dintr-un anumit unghi de vedere. O sa incerc sa mai adaug un vers, cateva cuvinte, mai tarziu putin, sa las scrisorile si gandurile bune sa se decanteze. Poezia s-a sfarsit asa cum sfarsesc si scrisorile din ea, invartejite, brusc, atunci cand simt apropierea pamantului.
Multumesc dragelor Maria si Gabriela pentru vorbele lor de apreciere si pentru socotinta ca ar trebui sa fiu avansat in grad. Chiar daca sunt si eu perfect de acord cu ele, modestia ma obliga la urmatoarele randuri:

Cato despre-a lui statuie
Ar fi spus si el la fel:
- Mai bine mirari ca nu e
Decat de asa `nalt nivel.

Felicitări pentru apariția pe Liternet cu acest poem. Mă bucur mult să te citesc și acolo!