Roza-lied

Dedalule, ma uimesti cu simpla mireasma a roya+lied+ului tau si tare mult mi-ai incintat firea (acum, la miez de zi, o alta coincidenta, eu in yori despre roye scriind...):

\"Mireasmă coaptă-n fagure adună,
rodind iar noduri de-univers și cupe,
din care pofta înmulțită rupe,
iau forma roșie de primă rună.


Să piară tot!
Cât aripa-mi se zbate,
mă scriu în pânza Ei,
de
roza-lied.\"

Acum cint iarasi.

Drag, Dedalule,
Ela

\"Petale-i sunt si frunzele-n tulpină,
urcate din cărările de sare
prin care mii de globuri oculare
își distilează forma cristalină.\"

...si nu-i voi spune, nu, cum lacrimile-a mii de ochi, in trupul meu, azi...au inflorit a nufar...

Carmen

aiiiiiiii aiiiiiiii..pe sub floooooori ma leganaaaaaaai..

Linea

Ela, multumesc, imi pare rau ca n-am stiut de poezia ta mai devreme. Coincidenta, da, din zori pana in zori, asa cum sunetele cantecelor se imbina inalt.

Carmen, multumesc, lacrimile tale de roza, imprastiate in mii de ochi si petale nufar, chivotul tainic al versurilor deschide, oricand.

Dana, multumesc, eu as continua si cu \"n-ar stii nime ca m-am dus/ numa m-or vede ca nu-s/sus e ceriul, larga-i lumea/ bine c-a-nfrunzit paaaaduuureeea...\"

Cu drag din drag, Voua

da, domnule, asa mai zic si eu motiv de incintare! halal comentariu critic, numai punctual nu e. dar, in fond, critica de arta ar trebui sa se rezume la trei reactii: \"asa DA!\", \"hm...\" și \"Ferească Sfîntu!\"

Laura, multumesc, dar comentariile exegete nu-si aveau locul astazi, o zi speciala, cred eu. Te astept, cu un exemplu inspirator de critica aplicata, daca nu acum (nici nu era cazul, dupa cum am precizat anterior), macar cu alta plina de invataturi ocazie. Multumesc, inca o data si
La multi ani!

Pentru ca si comentariul meu din aceasta pagina se simte vizat de obiectivitatea comentariului tau de mai sus si daca neaparat tii sa faci si sa ti se faca o critica obiectiva, ne putem intalni cu prima ocazie in pagina ta sau a mea.Promit sa fie cum iti place. Nu azi.Azi, doar La multi ani!

explic si eu putin, laurei, de vreme ce daniel a inteles foarte bine ce a insemnat arcul de cerc deschis de mine. nu degeaba am colaborat noi doi perfect, pe texte. melodia lui doru stanculescu se divide, draga laura, perfect in doua jumatati egale. partea pe care stiu eu s-o cant are in prelungirea ei, jumatatea pe care o stie dumnezeieste, daniel, de exemplu. doamne, ce splendoare de cantec..
ia incearca sa asculti intregul alaturand acum cele doua jumatati, soapta fredonata de arbat si refrenul incantat de femeie. si sa vezi ce frumos iese atunci comul!

andreea, deschide fereastra, eu oi fi atunci, fix langa geam. o zi splendida si tie, laura.

Danuto, am deschis-o de ceva timp, si iata ca va auzii cantand pe voi lied si ledi lalaind si venii si eu sa zic alaturi de corul asta: mai, mai, mai, mai.Pai ce, cineva e cineva si altcineva nu-i cineva?! Iata, ca-mi iesi si mie un lied frumos! :))un rest de zi, splendid , tuturor

dedal, nu pot spune decat ca ma minunez cand vad ca inca mai uimesti pe cineva...
suplete, naturalete...si putina eleganta

era vorba de intalnirea pusa la cale in casa ta, ca eu acolo as fi venit de era cazul, stiu bine ca sunt oricand binevenita in casa ta.:)
si eu cand e lume multa, si pe care n-o prea cunosc, deschid un geam, ma sprijin de el si fumez. raspund daca sunt intrebata. intreb daca e cazul.
cine are treaba cu asta, atata vreme cat nu las ceata si fum in urma mea?
om canta si lied apoi, noi prietenii.
eu am facut vioara, ma mai stiu putin..:)
dar ce canta doru stanculescu acolo, zau, e poezie curata.
ca si poemul de pe fila aceasta.
asta spuneam mai sus.

Un poem de o delicatete incomensurabila, fiecare strofa in parte poate fi un \"martisor\" de sine statator. Marturisesc, cinstit, ca m-a rascolit din radacini si...pana la ultima nervura...:)

Danuto, eu am inteles bine ce-ai spus tu mai sus de muzica lui Stanculescu si ce-ai zis si de poezia asta de care zic si eu la fel, dar era musai sa zic ce-am spus, asta asa, ca nu ma pot abtine uneori :) si va astept sa cantati si la mine, cu sau fara geamuri deschise, cu tare drag,
Carmen

da da, eu stiu ce inseamna sa privesti si cu ajutorul simturilor inversate, dar andreea, cum sa facem noi sa-i invatam si pe altii sa gandeasca si asa?!..
si ca sa inteleaga acum ca aici nu ne dam in barci ca si cum se intampla cateodata cu unii pe chat, spunem ca uite, un comentariu la un text e pus autorului, care se presupune ca iti intelege limbajul, si ca da, e bine ca cel ce asista si cunoaste o alta limba de comunicare, sa se exprime si el pe limba sa.
si nici eu nu ma refer la andreea acum.
imi repugna sa ma apuc sa fac \'critica\' de vreme ce nu sunt titrat ca s-o fac, si apoi nu consider ca tocmai in ziua aceasta de 8 sa explicam babeste cum se citeste si se simte un text, tocmai autorului. si maine voi crede la fel.
aici e mare adevar cum spune carmen:\'Pai ce, cineva e cineva si altcineva nu-i cineva?!\'..pe agonia?! :)

Carmen, Dana, multumesc pentru parfumul (care mi-a inviat pagina si roza-lied-ul) comentariilor voastre. E musai sa cantam la cenaclul iesean, am impresia, cantecul stanculescian. Merge si pe trei voci si pe mai multe.

Bogdan, multumesc, nu era vorba de uimire, ai dreptate, n-am cum sa uimesc eu pe nimeni. Unii ca tine, insa, ma uimesc daca imi lauda supletea (fara pic de regim, never), naturaletea (E-uri cat cuprinde punga) si putin-eleganta. Ca intr-un serial animat, \"aflam lucruri noi\".

Ana, multumesc, delicatetea din text e doar o imagine in oglinda, imperfecta, a fragilitatii sublimelor roze, petalelor 7, nervurilor lor.

scuze pentru intarziere, drag din drag,
Daniel