Dana Mușat

A trecut ceva timp de când am citit poezie.
De vreo câțiva ani încoace decorez proză horror, exclusiv în engleză.
Mi s-a făcut poftă de versuri, așa că am deschis poezie.ro să văd ce se mai scrie. Și am dat fix peste textul ăsta. Și vreau mai mult.
Așa că las un semn mic galben si mă duc să văd ce mai găsesc de citit pe aici.

Ce sa zic, mi-a picat bine. A inceput asa dragut, chiar imi venea sa spun ca prea dragut si apoi mi-a trantit-o la final fix pe stilul meu.
E doar un fragment mic, dar a iesit bine.
Am ajuns tariziu pe aici, dar mai bine mai tarziu decat niciodata cred.

Ha, ce mi-a placut!
Nea Tudorica asta tare simpatic mi-a fost, cu pepenii lui deliciosi.
Mi-ar placea sa cred ca traim intr-o lume plina de oameni buni cum sunt acestia; mi-ar placea si sa sper ca nu exista oameni atat de naivi ca Nea Tudorica. Dar in trista realitate, probabil ca sunt multi ca el si mult mai multi gata sa profite.

Lory, buna seara. e a nu stiu cata oara cand trec pe la tine. Cred ca incep sa stresez. Eh, asta e..atata timp cat nu imi interzice nimeni sa-ti comentez textele, o sa fii stresata in continuare.:)
Pai..sa vorbim despre textul de fatza. da, e bunicel.Titlul e foarte frumos, el e cel care m-a atras...religia spune ca ne nastem din pamant si tot acolo ajungem. poate ca, daca este asa, inseamna ca si pe parcursul vietii tot lut ramanem. Ideea titlului asadar mi-a placut foarte mult si pentru asta vreau sa te felicit. Eu greu sunt multumita in totalitate.
Un fel de tristete sumbra reiese din textul asta si stau sa ma gandesc...de la Mireasa moarta la humus cersind....aduce putin miros de moarte. Da, imi place, desi, in anumite locuri rasar si fire de fericire, mult prea slabe insa.
Ce imi place la tine...ca tii la forma poeziei..catrene cu rima incrucisata sau imperecheata. Imi place ca ai un stil al tau si ca, orice ar spune altii, tu te tii de el.:)
\"Plutesc, imponderabil, prin mii de înțelesuri\"-asta ar fi versul pe care sigur l-am mai vazut pe undeva. nu spun acum ca l-ai luat de acolo, ci spun doar ca e lipsit de originalitate.
Strofa asat crapata..e cam...din topor, nu merge foarte bine, parca are asperitati:
\"Mai sunt scenografia, sumară, deocamdată
A celor mai stupide și triste întrebări
Puțina mea știință din carte căpătată
Mi-a înșelat, în parte, înaltele-așteptări.\"
Finalul imi place...e bunicel..curge destul de bine:
\"Întreaga noastră viață se scurge-n ipoteze
Flămânzi de exotisme, bolnavi de neștiință
Ne trecem scurta viață-ntre-aceleași antiteze
Și ne-acceptăm sfârșitul la fel ca pe-o sentință.\"
Iar ultimul cuvant, ce incheie poezia de fatza\"sentinta\" e asezat frumos acolo la sfarsit.
Si as mai spune eu multe dar mai trebuie sa trec si pe la altii.
drag, Dana

Trebuie să recunosc faptul că titlul m-a atras foarte mult.
Interesant și original.

Dar...dacă iau poezia ca o ironie adusă la ideea că Vlad Țepeș ar fi un vampir iubitor de sânge..o înțeleg perfect și îmi place.
Dar dacă iau poezia ca atare..la sensul propriu..nu prea îmi place ce iese pentru că nu înțeleg de unde aversiunea asta pentru Țepeș care, să fim realiști, a fost un conducător bun..bla bla..și viteaz.

Text interesant, te mai urmăresc.

mi-a placut detasarea asta de persoana eului, adica detasarea de cea care scrie, de tine insati.

poate ca si printre bana seara, buna yiua si ce mai ai tu pe acolo ar fi fost bine sa arunci si un Țhei, salutȚ care ar fi venit, umil, din partea mea.

Stii, cand eram a 12a, am avut si eu doua colege in liceu care au scris un roman. A avut succes printre toate \'desteptele\' îmbrăcate în roz, care nu fac altceva decât shoping, sex și demonstrează că, întradevăr, uneori, bărbații sunt mult mai deștepți decât femeile. Adevărul este că marele roman era o tâmpenie din punct de vedere literar.

Nu spun că același lucru se întâmplă și cu textul tău. Ție îți merge binișor mâna la scris proză. Dar problema este că, pentru a scrie proză lungă, chiar și nuvelă, nu neapărat roman, este nevoie de f multă citire, foarte multă muncă și...o vârstă. Părerea mea este că un roman cu adevărat bun se scrie după 40 de ani. Există și excepțiile care confirmă regula. Vezi Stephen King, unul dintre preferații mei.

Îți dau aceste sfaturi din prietenie, la bună citire!

Alexandru Ionuț,

cum să îți spun?

Ți-am citit biografia...what can i say? Ai câteva greșeli de typo.

Apoi..textele...m-am aruncat și eu pe primul care nu era la atelier. Adică singurul. Întradevăr ultimul tău text era cam pentru o manea, dar să lăsăm asta.

Spui că ești chitarist și baterist într+o formație rock. Eh, uite, coincidență, și eu am trupă, tot rock, și sunt vocal și clape. Și mă întrebam pe la ce concursuri ai participat tu că vreau și eu.

Acuma despre text..nu înțeleg de ce nu folosești diacritice și de ce le numerotezi.

Și mai vreau să te întreb ce fel de literatură citești tu..scriitori favoriți, etc.

Înțeleg că mă urăști și pe mine, e un paradox, nici nu mă cunoști, dar mi-ar place să îmi răspunzi la întrebări. Mulțam.

Ai puțină grijă la cum formezi versurile, ai greșeli.

Ai câteva idei bunicele în textul ăsta.

Ne mai auzim. Id-ul meu de yahoo e \'danutya3009\' in case u wanna talk:)

Am tot dat ture pe aici, nereușind să mă hotărăsc ce poză să îți las... până la urmă m-am hotărât la două.



Despre text... să știi că mi-a plăcut mult, e exact așa cum m-a obișnuit stilul tău. Rece și totuși aproape.
Având în vedere că ascultam Malmsteen când l-am citit...

Mi se pare foarte apropiat de stilul acela \'geometric\', perfect din punct de vedere tehnic, al lui Dan Barbilian..ah ce îmi place să îi spun pe nume...că îi port numele. Ion Barbu adică.:)



Stil sobru, repet. Toate cele bune! Ține-o tot așa!

P.S. id de messenger: danutza3009 in cazul în care ai timp.:)

Nicolae Diaconescu, evident ca e vorba despre boala. Ai intuit bine. Nu are cum sa fie realist, pentru ca e clar ca personajul meu era nebun. Tot ceea ce gandea/vedea/auzea/simtea erau probabil naluciri.

Marin Badea, ca e previzibil pentru unii nu e bine. Mai lucram la asta.

Multumesc.

Prea multe propoziții simple (subiect și predicat), prea multe explicații și repetivitate multă. M-am plictisit, îmi pare rău, dar nu am reușit să citesc până la sfârșit.
Nu e ăsta rolul scriitorului de proză? Să atragă cititorul în povestirea lui și să îl țină acolo până la sfârșit?
Păcat. Are idee bună, construcția nu e solidă.

Mi-a plăcut foarte mult. Am citit un text bine construit de la A la Z, o povestire cu un fir epic intens. Aș fi vrut să fie mai lungă pentru că efectiv nu mă puteam opri din citit.
Din punctul meu de vedere, un scriitor de proză are succes atunci când reușește să atragă cititorul în povestea lui, să îl facă să trăiască pentru câteva minute sau ore, în funcție de lungimea textului, în mijlocul realității imaginate.
Am citit un text cu personaje bine conturate (mi-ar fi plăcut, poate, să aflu puțin mai multe despre Lara, deși nu cred că ar fi avut prea multă relevanță pentru poveste). Adică am reușit să îi vizualizez pe Thora și pe bărbat destul de bine, chiar dacă nu am avut acces la multe informații despre ei.
Cred că trebuia făcută trecerea de la nesiguranță, scepticism (ale Thorei cu privire la bărbatul necunoscut) la dorință carnală treptat. Adică e prea rapid. Nu știu cine e ăsta, oare e nebun, ce să fac, să îl predau sau să îl cred și...zbang...direct e pe ea și ea îl vrea...și apoi s-a terminat. Adică nu e realist. Și, da, știu că avem aici SF, dar orice personaj ar trebui să aibă reacții, gesturi, răspunsuri realiste, tocmai pentru a accentua senzația cititorului că se află acolo lângă el.
De fapt, ăsta e singurul lucru pe care îl am de reproșat textului.
Din punctul meu de vedere, e o proză scurtă foarte reușită și merită o steluță. Am citit cap coadă pe nerăsuflate, m-am aflat acolo lângă Thora și gândurile ei, am simțit nevoia să citesc mai mult.
Felicitări!

L-am citit până la sfârșit, lucru pe care rar îl fac când vine vorba de proză pe site-ul ăsta. Suntpropoziții simple, alineate dese și poveste. Cititorul nu se plictisește. Ãsta e un punct în plus.

S-ar putea evita explicațiile mult prea amănunțite, în primul rând pentru că plictisesc și apoi pentru că nu aduc nici un ajutor povestirii. Spre exemplu:
"-Da, răspunse monosilabic bătrâna care, de când era țintuită la pat, uitase cum e să iei fructele direct din pom, cum e să faci mâncare, cum e să faci curățenie…" Aici poți elimina foarte ușor și fără să îi faci griji "răspunse monosilabic bătrâna". Se subînțelege. Poți reformula: "-Da. De când era țintuită la pat, bătrâna uitase cum e să iei fructele direct din pom". Eu aș scoate și curățenia și mâncarea de acolo, că îmi place să las cititorul mai degrabă nostalgic, decât nervos pe biata babă că nu e în stare să facă mâncare și curățenie, dar e doar punctul meu de vedere.
De asemenea, nu interesează nici că i-a recomandat farmacista nu știu ce fel de combinație care conține calciu, iar "sistematic" e ca bâta în baltă.
Și finalul ar fi de vis dacă nu ar fi acolo "fiica ei mijlocie". Chiar nu interesează pe nimeni că e aia mijlocie, aia mare sau aia mică. Fiica ei și atât.

Mi-a plăcut la nebunie "operațiunea pisoii se desfășură bine".

Mă gândesc la Lev Tolstoi, la parabola lui cu vulpea și strugurii care sunt prea acrii când nu ajungi la ei. Aici ar fi mai degrabă vorba de o vulpe care a îmbătrânit puțin și care, deși încă ageră să se urce pe scară și să culeagă strugurii, realizează că zilele de "veverițeală" și agilitate s-au cam dus.

Paul, nu stiu ce sa inteleg din comentariul tau. Pana la urma cum e: patetic sau stufos? Si una si alta nu cred ca poate fi, pur si simplu pentru ca nu pot sa vad cele doua adjective unul langa celalalt. Plus ca nu mi-ai argumentat si nu ma auta cu nimic.
Te mai astept.

Adriana, da, ai dreptate, dar dat fiind ca e un textulet scris la ceva timp dupa ce "m-am lasat" de poezie, as putea spune ca inca sunt in procesul de revenire in mana. E destul de dificil sa scrii si poezie si proza in acelasi timp, dar pentru ca mi-am propus un exercitiu de acest gen, o sa ma straduiesc sa fac lucrurile sa iasa mai bine data viitoare.
Si daca stau bine sa ma gandesc, o sa scot particica aceea nerusinata care nu ti-a placut. Cred ca e inutila.

Multumesc pentru comentarii,
Dana

Silvia, sunt sigura ca poezia ta poate deveni si o poveste de dragoste foarte frumoasa, fara adaugari siropoase, pe care mi-ar face mare placere sa o citesc.
Si spun asta pentru ca in poemul tau iubirea e doar o idee (de o profunzime incredibila, e adevarat, dar e doar o idee). Ea nu se materializeaza intr-o dulcegarie fara rost. E o idee care are in spate o poveste, o plimbare prin una sau mai multe biserici negre care sunt intotdeauna inchise ( si probabil ca asa vor ramane).

Ei, uite cum citesc eu zilnic n texte si ma opresc doar la al tau, fara insa de a te ajuta cu nimic. Si fara de a spune nimic care sa merite ocuparea spatiului.

Te urmaresc.

Nu am de ce sa ma supar, mai ales ca exact asa mi se pare si mie. Dar nu mai stau sa gadil texte mai vechi pentru ca ar insemna sa stagnez si unde as ajunge?
Sau poate ca e si o leaca de lene la mijloc.

Ne auzim

Salut, Narcis!

E foarte posibil sa intelegi parcurgand continuarea. Cum e la fel de posibil sa nu intelegi nimic.
Scopul textului e sa ofere cititorilor o experienta fantastica scurta, nu un roman, nu o nuvela.

Ne auzim

Ei, da, am căutat și eu în DEX, dar nu țineam să subliniez neapărat corectitudinea cuvântului, ci încăpățânarea rromilor de a fi numiți rromi. Cu doi *r*.

Mihai, Dl. Iliescu, va multumesc pentru citire si ma bucur foarte mult ca am reusit sa va captez atentia. Asta e tot ce isi poate dori un autor de fantastic.

1. Vezi că sunt *rromi*. Cu doi de R. Nu de alta, dar te bagă ăștia la discriminare literară.
2. Cred că puteai să încadrezi textul ăsta la umoristice fără probelem
3. Ici - colo exagerează cu limbajul *țigănesc*

Per total, un text amuzant. Plus că ai avut o idee bună.

Venit, citit, plăcut.