Dana Mușat

\'când mi-e sete beau ceai de zahăr ars
când nu
te iubesc pe tine\' asta e f mișto, un 10 pt bucățica asta

și oricum ceaiul de zahăr ars e chiar bun:)

Uite cum reusesti tu sa imbini ideea de femeie cu ideea de barbat, fara niciun fel de tenta erotica si totusi atat de frumos.


\'chipul meu se transformă
cu fiecare răsucire
a gândului tău
nu-mi cere ce nu am
nu-mi pune etichete \'

E posibil sa fie un picut cam mare aceasta poza, sa nu te superi:)

Poemul asta si prin redactare si prin continut, descreste de la inceput catre sfarsit. Frumos isi lasa cuvintele sa cada.

greseala de typo:
asfatul

Ce deranjeaza auzului:
\'cum că\' renunta la \'cum\' si lasa asa fara el..suna mai bine.

Ce m-a impresionat in mod deosebit:
\'era prea mofturoasă prea mult râdea sau tăcea
și mai și purta mereu după ea
1000 de pietre albastre\'

Toate cele bune, vecina!:)

mișto așezarea în pagină.:) Cum făcuși? :))

Îți meriși steaua, ai niște imagini bine conturate, nu te pierzi în explicații aiurea.

Simt o urmă de \'rise in level\'. Îmi plac și inserțiile în engleză.

Keep doing that!

Nu am reușit să copiez poza asta, îți dau linkul:
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/e/e0/Shadpeeps2.jpg (copy paste în browser)

\'Să scoatem umbra din om, ai spus. Îl slăbește îl doare.
Armura e mai solidă. Mai lucioasă. Oglindește drumurile.
Își imprimă amintirile depictate subțire.
Cu penița sau cu un ciob de sticlă.\' Ce faci tu aici este să arăți că umbra, oricât de trist ar arăta lepădată pe ciment, prelingându-se trist atunci când omul merge, ea are rostul ei, fiind poate mult mai bună decât o armură. Aici a se vedea opiziția dintre metal, concret și umbră, efemer.
Penița lasă un semn, iar cu ciobul de sticlă vezi prin acesta, dincolo de semnul propriu-zis.

Pilea..lexem folosit pentru a sublinia simțul tactil. Îmi place că îmbini sentimentul cu tactilul. ca și cum poți să îl simți.


\'Prin armura mâncată de oxizi ea se strecoară.
La loc. Slăbește și doare întruna.\' Îmi place și jocul ăsta al dualului. Când doare, când e benefică umbra aceasta.

Așa am interpretat eu acest poem.

Un poem frumos, care își merită steluța. Îți las, pe lângă poza aceea, încă una, cu mult drag.

Dacă Andreea a făcut un comentariu general asupra poemului, concretizând aspectele de suprafață, o să încerc să mă opresc asupra părților tehnice și asupra sintagmelor folosite, la fel...concret:)

Nu o să spun că poemul ascunde o stare de negare continuă, pentru că din câte știu eu tu nu ești un negativis. Așadar starea asta de \'nu\' continuu se pare că este doar la o primă vedere..apoi ea dispare. Cred că acest negativism aparent este doar o mască ce ascunde substratul poemului. Intru imediat în detalii, explicând la ce substrat m-am referit.

Referitor la versul 2 :
\'când totul se prăbușește în ochiul deschis\' cred că aici incluziunea lexemului \'ochi\' se realizează pt a sublinia ideea de cunoaștere, în formele ei primare, în formele de început.

Cat despre :
\'să te simți iubit de jur-împrejur
fără să ai nevoie de vreo evidență\' aici se vrea reliefarea unei iubiri totale, dăruită și exprimată cu totul, cât și evidențierea faptului că a iubi nu înseamnă a te lăuda cu asta(\'fără vreo evidență\')

\'fără a rupe din scoarța copacilor
o fâșie să-ți acoperi
gaura din piept\'
și
\'peste tăietura din suflet și trup
adormită\' arată că drama durerii născute din iubire nu e una așa de mare dacă știi să iubești cu adevărat pentru că oricum trebuie \'să-l iubești pe cel de lângă tine așa cum e el\'.

Și iată că finalul vine și cu explicația, un fel de deznodământ poetic:
\'sub un strat de iertare
ca pielea
crescută în urma unei arsuri\'. Aici asistăm la o explicație extraordinară. Înțelegem de ce e așa cum e poemul și nu e altfel:) Iertarea e un proces dureros, dar mult mai bun decât suferința produsă de o despărțire.

Sper că nu am bătut câmpii prea tare, dar așa am văzut eu. Toate cele bune!

Vad ca respecti forma fixa a haiku-ului: numar de silabe 5-7-5, dar te cam pierzi la faza artistica. pentru ca nu vad nimic de cugetat la imaginea oilor si a sclipirii lor din ochi.

Cu prietenie,

nu mai da cu bata-n balta
ca-ti trag astia suspendare
si-o s-o faca si mai lata
cand vei da cu bata-n mare

Nu reusesc sa fac legatura aici intre idei:
\"am fost întrebat dacă
aliona înseamnă alienare
sau
ce simt gutuile pătrate\"...sa fie un joc al complicatului, al absurdului a tot ceea ce nu e concret?

\"în jurul meu
copiii fosforescenți
își uimesc părinții
din creștet până în tălpi\" iar aici am fugit cu gandul la \"the incredibles\". Mi-am revenit pe parcurs si m-am gandit la acea sclipire de geniu pe care o au unii.

Finalul mi-a placut:
\"răspund
de la un timp mi se înstrăinează
degetele\" mi se pare o innodare a ideilor in final.

Mai revin.

no..poti sa ai de la mine Transilavia ta de roman:)

Sincer nu prea mi-a placut finalul, un picut fortat.

Interesanta este mixtura asta de romani, europeni si \"bozgori\" ...din care iese o ciulama de idei.

Ma deranjeaza putin faptul ca e in rime, o poezie care se vrea moderna prin continutul ei, dar adevarul este ca, per total, m-a amuzat.

Te mai citesc.

Am asa o placere in cor cand citesc titlul unei poezii, inainte sa ii citesc textul, ma duc aiurea cu gandul...nema...nox(prea multe curse de masini strica)....si asa mai departe.:)

Nu o sa stau sa te bat prea mult la cap, dar poemul asta rasufla fericit. De ce? Simplu. Pentru ca imaginea unui univers, vazut prin prisma ta, este bine realizata. Depinde acum si cum percep cei care te citesc.
Un Dumnezeu atotputernic vazut in diferite forme si marimi. Sa stiica mi-ai dat o idee:)Poate scriu ceva pe tema asta...sau poate nu:)mai vedem

Dar cel mai mult mi s-a parut interesant sfarsitul pe care eu il vad in urmatorul fel: Dumnezeu atotputernicul, in imensitatea sa grandoare si avand in vedere faptul ca a creat o lume extraordinara, un univers fara margini, deci un artist in adevaratul sens al cuvantului(si aici vb f serios, fara nicio urma de ironie)...a uitat unde ii sunt aceste capete..nemarginite.

Bine, Alice. M-ai impresionat.

Cornel Stefan,
e bine ca am citit poeziuca ta..mi-am adus aminte de plimbarile alea de dimineata pana seara aiurea prin toate cartierele Bucurestiului doar de dragul de a sta cu El.
Un joc de cuvinte reusit.

Andreea,
multumesc pt citirea constanta si pt semnul lasat aici:)

Katya,
ajuta-ma. Sugereaza-mi pe unde ar trebui sa modific.

In legaura cu movul din poza..ma gandeam la culoarea mortilor scosi din cazanul cu formol de la morga. cam asa arata:) or am acolo o secventa in care amintesc de necropole, cimitir si asa mai departe.
galbenul iarasi imi sugereaza a moarte. O moarte colorata, la asta m-m gandit.

Multumiri

eu nu m-am stricat de râs că începea să pută, dar m-am împachetat de atâta râs, fără să uit să cad de pe scaun

dacă nu mai știi să absorbi nemurirea din vid
arunci prefă-te în scrum
și lasă-mă pe mine să te beau
din pocalul nemuririi


Mi-a plăcut Ela ce am citit aici. Toate cele bune!

oare ce se întâmplă când un bărbat aruncă o femeie în sus, dar uită să o prindă? :)

mi-a plăcut poemul

Corina,
mi-a plăcut poemul acesta care te cuprinde ca o boală și nu îți dă voie să îl lași până când nu l-ai citit de două ori și l-ai simțit așa cum se vrea el simțit.

multumesc pt semnul ala micutz si galben.
Feminitatea asta din poemul meu e posibil sa fie cam exagerata, dar fara ea probabil ca poemul nu ar mai fi fost al meu.

Toate cele bune!

Da Carmen,
tu ai perfecta dreptate.
ceea ce vroiam eu sa spun este ca nu trebuie sa atacam autorul acestei lucrari si nici lucrarea in sine ci poate pe cel care a pus-o pe prima pagina la sectiunea \"recomandate\".
Dupa cum ai observat am sustinut faptul ca acest text este tipic BAC romanesc.

Acesta este un text care a primit si comentarii negative si comentarii pozitive ceea ce, consider eu, este un lucru bun.
Ca lasa loc interpretarii iarasi e un lucru bun.
Problema ar fi diminutivul folosit si \"globurile oculare\". Voi modifica sintagma din urma cu \"ochii\", simplu si la obiect, dar diminutivul il voi lasa pt ca in prima varianta el nu exista acolo. Apoi m-am gandit ca ar fi interesant norisor. De ce sa nu fie altfel? De ce sa nu calc peste reguli, nu?

Multumiri tuturor.