Poezie
vitrină cu nori și cuvinte
1 min lectură·
Mediu
(o zi ca oricare alta și eu alergând în urma norilor)
lumea devine foșnetul rochiei albe ce-a sfâșiat odată noaptea plecării din copilărie
orașul adoarme în vitrină cu toate luminile stinse
umblă prin lume o pasăre uriașă undeva se deschide un geam
umbra mea se teme desenez un copac și pun într-o cutie a milei trei versuri:
până la urmă se va face liniște vom aprinde focuri dincolo de munți
părinții se vor întoarce din călătorii și ne vor naște încă o dată
mai înțelepți cu o Vale a Plângerii
am adunat cu trudă tot praful de pe drumul spre noi
l-am stropit cu sânge proaspăt și l-am pus în lumină
din el am ridicat statuile urmașilor ce ne populează cu dărnicie nesomnul
am fi meritat poate un semn dinspre ape
dar călătoriile ne-au purtat către o țară fără locuitori
ceață aurie cuvintele ne arată calea spre casă
nu ne vom întoarce rămânem aici
acoperim oglinzile
într-o zi ca oricare alta ne vom odihni trupul sub pietre
neștiuți de nimeni
lumea își va continua mersul
ce ușurare
asculta poezia in lectura autoarei
lumea devine foșnetul rochiei albe ce-a sfâșiat odată noaptea plecării din copilărie
orașul adoarme în vitrină cu toate luminile stinse
umblă prin lume o pasăre uriașă undeva se deschide un geam
umbra mea se teme desenez un copac și pun într-o cutie a milei trei versuri:
până la urmă se va face liniște vom aprinde focuri dincolo de munți
părinții se vor întoarce din călătorii și ne vor naște încă o dată
mai înțelepți cu o Vale a Plângerii
am adunat cu trudă tot praful de pe drumul spre noi
l-am stropit cu sânge proaspăt și l-am pus în lumină
din el am ridicat statuile urmașilor ce ne populează cu dărnicie nesomnul
am fi meritat poate un semn dinspre ape
dar călătoriile ne-au purtat către o țară fără locuitori
ceață aurie cuvintele ne arată calea spre casă
nu ne vom întoarce rămânem aici
acoperim oglinzile
într-o zi ca oricare alta ne vom odihni trupul sub pietre
neștiuți de nimeni
lumea își va continua mersul
ce ușurare
asculta poezia in lectura autoarei
0255.309
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dana Banu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 182
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Dana Banu. “ vitrină cu nori și cuvinte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dana-banu/poezie/244209/vitrina-cu-nori-si-cuvinteComentarii (25)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DBpoate voi avea timp zilele astea să scriu o poezie care să îmi placă și mie definitiv și iremediabil, până atunci, nu pot decât să îți mulțumesc pentru aprecierile generoase pe care mi le lași în pagină, te citesc mereu cu mare atenție,
îmi pun stelele de la tine pe epoleți și patrulez pe agonia fericită:)
salut
îmi pun stelele de la tine pe epoleți și patrulez pe agonia fericită:)
salut
0
AP... se pare că suntem sunt doar iluzii iar ce ce ne vor urma nu vor face altceva dacât să continue un vis aparent fără sfârșit.
0
SPversurile tale dau o sentință morală, fiecare cuvânt mitizează.
0
DȘai scris un text foarte grav, clasicizant, parca prind un ecou de Blandiana, totul e pus la locul potrivit, pare slefuit indelung. Asta e bine.
0
SDpun pariu pe soare ca e cald pe luna!
0
NPDana,
Eu nu comentez, eu citez. Pentru mine secvența cea mai TARE asta e:
\"am fi meritat poate un semn dinspre ape
dar călătoriile ne (\"-au\" e în plus, probabil) purtau către o țară fără locuitori
ceață aurie cuvintele ne arată calea spre casă
nu ne vom întoarce rămânem aici
acoperim oglinzile...\"
Eu nu comentez, eu citez. Pentru mine secvența cea mai TARE asta e:
\"am fi meritat poate un semn dinspre ape
dar călătoriile ne (\"-au\" e în plus, probabil) purtau către o țară fără locuitori
ceață aurie cuvintele ne arată calea spre casă
nu ne vom întoarce rămânem aici
acoperim oglinzile...\"
0
AMele iti vor spune cindva daca mai esti
asta a fost citat din mama
da ti-a reusit o plimbare prin sumbru spre pietre
asta a fost citat din mama
da ti-a reusit o plimbare prin sumbru spre pietre
0
AMce ma trezeste la poemele tale
ca e praf in ele
ca te intorci
majoritatea merg si merg si se opresc undeva unde eu, da, gindesc in egoismul meu, nu voi mai fi, ei se duc spre gri nu spre praf....iar de pietre in viitor nici nu poate fi vorba
ca e praf in ele
ca te intorci
majoritatea merg si merg si se opresc undeva unde eu, da, gindesc in egoismul meu, nu voi mai fi, ei se duc spre gri nu spre praf....iar de pietre in viitor nici nu poate fi vorba
0
NNtu vorbești aici despre trecerea omului prin viață, despre semnele trecerii lui. Lucruri grave, ce mai!
Viața în trei versuri dăruite lumii.
Dai tot ce ai mai bun la cutia milei- fapte bune- trei versuri, Dana, dar ce versuri!
Ce vezi tu în oglindă? Sau nu, nu vezi că ai acoperit-o
Da, trei versuri, pentru om și Dumnezeu
Ce ușurare că rămîne ea!
Viața în trei versuri dăruite lumii.
Dai tot ce ai mai bun la cutia milei- fapte bune- trei versuri, Dana, dar ce versuri!
Ce vezi tu în oglindă? Sau nu, nu vezi că ai acoperit-o
Da, trei versuri, pentru om și Dumnezeu
Ce ușurare că rămîne ea!
0
OBYep... imi placu! Desi... nu se aseaza textul foarte bine in rama, adica... prima strofa parca e din alt text. Asa am simtit, sa mi se scuze indrazneala...
0
OBEhei, da citeste printre randuri, ca nu tot ce scriu e... cu sensul primar :) Sunt munti mitici, normal, am citit si eu Eliade :D Hai ca ma prinsei. Or fi balcanii, ca tot ai tras o tura la vecini.
Servus!
Servus!
0
APScriitura ta poarta marca unui farmec al spatiilor vaste in care te oglindesti la nesfarsit pentru a-ti afla chipul ascuns: \"un semn dinspre ape/ dar călătoriile ne-au purtat către o țară fără locuitori\".
Si, desigur, tonul incantatoriu, vrajit, prin care induci lectorilor un soi de transa poetica, cu deschidere spre orizonturi terasate ca in epopeile lirice ale lui Saint-John Perse: \"se va face liniște vom aprinde focuri dincolo de munți/ părinții se vor întoarce din călătorii și ne vor naște încă o dată/ mai înțelepți cu o Vale a Plângerii\".
Te felicit pentru ideea de a atasa recitari textelor tale, te-am ascultat si stilul tau mi-a adus aminte de Blandiana recitandu-si poemele pe un CD Multimedia cu poeti moderni.
:)
Ma regasesc in textele tale cu placere.
Iti doresc inspiratie!
Si, desigur, tonul incantatoriu, vrajit, prin care induci lectorilor un soi de transa poetica, cu deschidere spre orizonturi terasate ca in epopeile lirice ale lui Saint-John Perse: \"se va face liniște vom aprinde focuri dincolo de munți/ părinții se vor întoarce din călătorii și ne vor naște încă o dată/ mai înțelepți cu o Vale a Plângerii\".
Te felicit pentru ideea de a atasa recitari textelor tale, te-am ascultat si stilul tau mi-a adus aminte de Blandiana recitandu-si poemele pe un CD Multimedia cu poeti moderni.
:)
Ma regasesc in textele tale cu placere.
Iti doresc inspiratie!
0
Mulțumesc.