un hohot de râs traversează orașul

Nu este singurul tău poem
care are solemnitatea
unei epifanii,
a unei profeții...

Spre pildă, cetind acest poem
am simțit lângă mine
o prezență nevăzută,
care suferă pentru mine...

I-am auzit și oftatul ușor,
lacrima ei mi-a udat obrazul...

După terminarea poemului
parcă cineva îmi citește
în continuare
din Cartea Judecății Celei Mari...

nu zic nici da
cititorul citește și hotărăște singur ce și cum

mulțumesc, Sibi, pentru semnul de lectură, mă bucură fidelitatea cu care urmărești scriitura mea

cu bine

dana

mie mi se pare un poem social.
bine scris, desvaluind o sensibilitate empatizanta.

se impun felicitari..

mă tot învârt în jurul versului 2
îmi pare că trebuie rescris
dar
cred că o las pe mâine
sau pe poimâine
sau poate îl las așa

mulțumesc frumos, petrea ștefan,

o zi bună

m-ai cutremurat... cu oamenii tai deshamati, cu sufletele lor cantarite cu atat grija cat sa n-ajunga decat pentru inca un drum-in-cautarea-luminii (niciodata de-ajuns... cat de tragic.. :( ) si cu ochii de noapte scanteietori...
poate-o sa sune ciudat, da\' stii, vedeam cumva parti din clipul lui michael, thriller, parca, atunci cand citeam despre oamenii astia cu gura inchisa si fara zile aramii...
un poem de exceptie, in opinia mea... construit superb de la cap la coada-parca-neterminata, da\' totusi asa sugestiva si bine plasata a ultimului vers \'apoi mai vorbim\'...
ce sa mai zici dupa ce-ai citit asa ceva?! ramai un pic fara cuvinte...

si-apoi om mai vorbi, cu siguranta, ca ma stii ca-s cititoare fidea, nu? :-)

îl las așa
că poate-l stric
mai bag un ochi mâine peste el

mulțumesc pentru semn, anca


salut

Este fantastic cum încadrezi acei oameni \"obosiți deshămați plini de ură de frig și de foame\" al căror suflet \"a fost cântărit și drămuit cu grijă... doar cât să le ajungă pentru încă un drum în căutarea luminii\" într-un spațiu în care \"spumegă luna fantasme pe cerul orașului negru soarele tace ascuns în pământuri legat de întuneric cu lanțuri grele de fier\",
adică legi foarte bine existența umană de mediul în care se derulează ea.
Frumos!

Ottilia Ardeleanu

îmi place când văd oameni care rezonează la textele mele
mulțumesc pentru lectură și semn

dana

cumplita apocalipsa:
\"spumegă luna fantasme pe cerul orașului negru\"...\"cenușă noroaie cartiere de fum și de ceață \"....corabia nebunilor, sugestiva imagine...
parca - i un hohot imens: \" treziti-va!
m-ai impresionat!

ce pot să spun altceva decât
mulțumesc pentru lectură și semn?
nu știu
deci
mulțumesc pentru lectură și semn
:)

dana