ordur

S-ar putea crede că acest poem este doar cinematografic, ca un fel de secvenţă din Dracula. Dar nu e chiar aşa. Sunt mai multe aspecte ce trebuie luate în consideraţie. Mortul acela care deschide ochii poate însemna şi o altfel de înţelegere a vieţii, după ce aceasta este pierdută. Şi un fel de regret. Ritualul acesta este şi pentru a oferi alinare celor în viaţă, dar şi pentru a oferi mortului şansa să mai deschidă odată ochii. Ritualul accesează altfel de puteri, mistice, care, iată, reuşesc să depăşească condiţia materiei. Preotul este elementul catalizator, dar şi liniştitor, care alungă frica declanşată de strigoi. Cee ace sugereazî că prin credinţă, poţi trece de orice, şi de preconcepţii, iluzii ale unei minţi slabe, dar şi de reale pericole. Asocierea dintre oase şi flori, dintre trecut şi prezent, descriu dragostea, preţuirea, reîntoarcerea la adevăartele valori. În fine, poemul este foarte profund, foarte inteersant, asta dacă reuşeşti să treci de aparenţa sa cinematografică. Eu sunt un autor de SF şi un pasionat cititor de SF, asta incluzând toate genurile, şi, întotdeauna, dincolo de ambalajul acestui gen, există un sâmbure de adevăr care merită să fie sustras, analizat, pus în valoare.

scuze pentru ele, mă grăbesc, am foarte multe pe cap. O dată era despărţit, ca o completare. Numai de bine!

ai dreptate, realitatea în cazul de față este mai mult decât un sâmbure, iar eu chiar am văzut! O experiență ce putea fi agresivă dacă nu aș fi realizat abia acasă semnificația! Oricum mulțumesc pentru prezență și comentariu, se vede că știi multe lucruri și , mai ales, înțelegi!

p.s. dpmd vedere nu am ce scuza în cazul tău nimeni nu poate gândi altfel decât anumite condiții(pot fi și de mediu) sau mai multe solicitări în același timp, necum greșeală ori necunoaștere, dar bine că ai pus, vorba lui Tudor Barbu '' să nu mergi cu proștii la tribunal'')