Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

dante

1 min lectură·
Mediu
plângeam după lucrurile pe care mi le-a luat
copilăria
atunci când iubirea devenise matură
nimeni nu putea să intre firii
în voie
cădeau ninsori din crăpăturile unei
minți nesăbuite
bolnav era soarele
nu eu
cel care te sărutam fără pic de respect
din tălpi până în creștet fante
lăptoase
făceau hainele să se electrizeze
la auzul galbenei gutui ce ne încălzea respirațiile
îl auzeam pe diavol îmbătrânind sub pomul de iarnă
fără verde
prin gardul de palme ridicate spre steaua din centru
cu fecioara și pruncul
un iepure sărea peste bălțile formate
de mineralele cerului
răsturnat
Dumnezeu mi-a zis
să nu intru
022868
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
102
Citire
1 min
Versuri
23
Actualizat

Cum sa citezi

dan petrut camui. “dante.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dan-petrut-camui/poezie/14143798/dante

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

TNtea nicolescu
Cum, dumnezeu, reusesti tu sa treci prin viata - asa complexa si sigur incompleta cum este - intr-o singura poezie, Dane?
Cateodata ma intreb daca tu stii cat de Poezie (nu poetic!) este ceea ce spui.

"Dumnezeu mi-a zis
să nu intru"...Sigur!

Noul An sa-ti aduca sanatate si recunoasterea aceea pe care o meriti...si daca nu...tot aia...ti esti coine esti!

Tea
0
@dan-petrut-camuiDCdan petrut camui
mulțumesc pentru gândurile bune și trecerile în pagina mea!
0