Poezie
dante
1 min lectură·
Mediu
plângeam după lucrurile pe care mi le-a luat
copilăria
atunci când iubirea devenise matură
nimeni nu putea să intre firii
în voie
cădeau ninsori din crăpăturile unei
minți nesăbuite
bolnav era soarele
nu eu
cel care te sărutam fără pic de respect
din tălpi până în creștet fante
lăptoase
făceau hainele să se electrizeze
la auzul galbenei gutui ce ne încălzea respirațiile
îl auzeam pe diavol îmbătrânind sub pomul de iarnă
fără verde
prin gardul de palme ridicate spre steaua din centru
cu fecioara și pruncul
un iepure sărea peste bălțile formate
de mineralele cerului
răsturnat
Dumnezeu mi-a zis
să nu intru
022.897
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- dan petrut camui
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 102
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
dan petrut camui. “dante.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dan-petrut-camui/poezie/14143798/danteComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DCmulțumesc pentru gândurile bune și trecerile în pagina mea!
0
Cateodata ma intreb daca tu stii cat de Poezie (nu poetic!) este ceea ce spui.
"Dumnezeu mi-a zis
să nu intru"...Sigur!
Noul An sa-ti aduca sanatate si recunoasterea aceea pe care o meriti...si daca nu...tot aia...ti esti coine esti!
Tea