pentru un public numeros, dezamăgit

îmi este somn și teamă de pacea ce va urma scriu cu ușa deschisă să-l aud dumnezeu umblă prin cer deschid atâtea uși încât oamenii ajung să râdă de îngeri nu-mi fac griji mai mult mă îndeamnă să-mi fac de cap gândul că vom trăi în aceeași casă posibil să-mi neglijez trupul să-mi uit obiceiurile tu cu părul tău de cânepă indiană amplifică uitarea și pofta de atingeri cu implicații profunde locul de unde am plecat și câte revoluții a trebuit să înving rămân undeva deasupra încât nu pot să cred că mi-ar fi mai aproape de suflet cămașa știu omul dă orice pentru sufletul său dar oricât aș vrea să neg diavolul tot se va certa pentru groapa lui moise așadar suntem chit îmi voi bea cafeaua cu ochii între sânii tăi mici iar tu vei pregăti cina de parcă noaptea ar dura o mie de ani și nu va mai trebui să vorbim ne vom auzi inimile bătând și nu vom ști dacă ar fi fost mai bine să nu avem unde pleca sau să murim de dorință iubirea va ținti mereu spre lucruri ce depășesc capacitatea sa din naștere oricare ar fi acestea lungă fie-i domnia