mimetism

până când am devenit întuneric vocea unei femei a trecut deasupra lucrurile puse pe sârmă fac vântul să-și dorească o casă alături priviri curioase cenușărese din toate culturile probează titluri de nobili podoabe buzele mișcă după linii magnetice rănile dulci din pieptul meu sclipiri verzi pornografii cronice afișe cu idoli dau măreție calotei de gheață în mintea mea cifrele se schimbă mereu dansatori soarele și luna nu se ajung niciodată n-am văzut matematica să se înșele m-am îndrăgostit ca un om vulnerabil probabil asta fac cel mai bine înainte ca mușchii să mă împiedice să zâmbesc două furnici se luptă cu hoitul de pâine mi-am zis nevoia nu are rival timpul le așează la loc voi ajunge bogat când iubirea mea nu va putea fi cumpărată în ciuda a ceea ce am fost învățat simt încordarea unui stăpân Vaticanul