Poezie
ziua iguanei
1 min lectură·
Mediu
am început rânjetul când se-ntindeau în urmă
corzi vesele din mine pe pământul
capitonat cu placente
mă întreabă la fiecare pas
de ce nu am pe
mâna
pe cotul
care scoate ochiul trecătorilor
un semn evident al târâtoarelor
nici plaga genunchilor nu spune nimic
nu mă mai târăsc
de când mă dor toate vasele
în care păstrez bucăți de crinolină
dansul tău răvășit
de la ultimul bal
(un sistem catodic mă face să funcționez în zilele în care nori
stau beți lângă umbrele copacilor
pe luntrea oamenilor deciși să împartă pâinea
și zalele lanțului
merg labradori care taie văzul
auzul și calea cea mai scurtă către singurul mus
care servește muribunzi)
am uitat azi să-ți spun te iubescul și
te urăscul
deodată
rânjetul s-a oprit ca un radio scos din priză
094.469
0

oricum, eram sigura ca stii
desi suficient de mari si de puternici pentru a se apara de majoritatea atacurilor, ei prefera sa nu se complice atunci cand sunt luati prin surprindere: sar din copac direct in apa si se indeparteaza inotand
dar eram sigura ca stii si asta
scoatem radio-ul din priza si inotam in taceri animal planet
incremenim
o moarte aparenta
fara specii salvate fara asociatii de protectie a animalelor
uitand te iubescul si te urascul deodata
p.s. strofa (paranteza) \"vorbeste\" intr-un morse aparte un s.o.s. de lume
mi-a placut mult
toata poezia mi-a placut
ce comune cuvinte insa altele n-am acum
recitesc