apoi vine verbul a muri

este unul din textele reusite ale lui Dan, imi place in mod deosebit imaginea arborilor cu armele pe umeri si amestecatura aceea de umbre si organe.

din nou Dan îmi seacă vocabularul, obligându-mă să repet concluzia din textele anterioare: excelent, a mon avis. nu am ce evidenția, mi-a plăcut întreaga poemă. titlul, de asemenea. singura posibilă sugestie a dat-o deja Ioana, deci doar subscriu.

am citit și recitit. îmi place de astă dată mai ales fluidizarea, ai lăsat aerul printre metafore, printre simboluri. lași spațiu cititorului să primească totul, de la motto (peste care eu nu trec așa simplu) și până la final. uite, iar această perspectivă că umbra unui om devine trupul celuilalt, apare iar ciclul acesta interminabil, trecând prin transparența morții. ce remarc este simplitatea - în sens de esențializare - discursului, claritatea, coerența. recomand.


Ela

nu prea am citit așa ceva pe aici. am rămas cu gura căscată. știu, nu am voie să rămân chiar așa dar am spus un adevăr. e lirismul acela de bun gust care nu prea se mai găsește în curentul actual.
începe fenomenal: \"nu mai sunt recolte să le roadă vremea
ploaia nopților e
cusută în oase...\"
după această poezie poate veni verbul \"a muri\". să vină!
îmi pare rău că nu pot spune mai mult de atât.

ioana,
m-a fascinat trakl prin adolescență, dar... mă surprinde că-mi spui asta.pe ici pe colo, pe undeva, poate ai dreptate. prin părțile esențiale?! sper să nu mă sinucid și eu. iar schimbarea aceea n-o fac... nici mort! glumeam. n-am înțeles de ce ți-a picat neplăcut la stomahul literar. mersi de înștelare!

ionuț,
bine că nu e genial. mă bucur că-ți plăcu.

narcisa,
am roșit tot. iar schimbarea, repet, nici mort. sau dă-mi tu ceva să pice bine acolo.

ela,
probabil că face bine din când în când, unora dintre noi, să lăsăm la o parte toate pretențiile ridicate de canonul zilei și să revenim la un anume și dulce stil clasic. să scrii simplu. mă gândesc uneori la neruda cât de simplu scria și ce minuni a făcut cu simpla lui expresie poetică. bucuros de recomandare.

latin,
da, am putea spune că e un text anacronic și nu prea întâlnești pe agonia așa ceva. ajunge cât ai spus, mă bucur că ți-a plăcut.

d-na intersecția (sau f.e.?),
cred că mă confundați cu un stâlp de la o altă intersecție, intersecția chitila triaj - intrarea câmpul cu maci. dumneata mai conjugă între timp. toate verbele. ionuț, fi mizericordios, dom\'le!

vă mulțumesc pentru comentarii și vă mai aștept.