Poezie
ultimul vis despre alb
1 min lectură·
Mediu
era târât prin tine era amar taica ubu cel bun
trei zile a vărsat sângele din păsări
și-apoi a vomat cu icnete pene mici din vârful aripilor
și zbor
ți-am privit călcâiul mic de metal zboară ai zis
prin cuvinte legat de gât cu clipele astea învelite
într-o lăută de zinc ce țipă lângă inimă
am închis clipa noastră de dragoste
era cel mai mic copil și nu mai e
doar alb prin ce a rămas în urmă
zilele se opresc să roadă precum carii
primele oase se rup și se ascund până ți se umple
miezul ochilor de plânsul cel mai crunt
era cel mai verde copil și cel mai vechi
ca un vis legat de o insulă stinsă
atât de bine legat
încât
taica ubu s-a oprit pentru totdeauna aici
în el
094351
0

Frumos poem. Merita o stea. Eu aprind lumina galbena si astept, un comentariu mai amplu din partea celor care au mai mult timp.
Daca ar fi sa plec pe luna as lua cu mine ultimele 2 strofe:)