despre plecare

Dan,

Puterea de a pleca vine uneori din curajul de a pleca rămânând, adică de a nu pleca de-a binelea.
M-a atras forma simplă și curată a poemului tău și durerea ideii.
Personal nu aș fi optat pentru formula cu indicații \"iată\".

Un poem cu văz pe dinăuntru.
Te îmbrățișez pentru el.

prietenesc,
li

P.S. Scriind titlul acestui comentariu, mi-am adus aminte că am și eu o poemă despre asta, cu titlul \"numai plecat rămâi\". Acum înțeleg și de ce îmi plăcu așa de mult. :)

iată dovada!

http://www.agonia.ro/index.php/personals/138114/index.html

aruncă o privire, așa, dacă ai chef.
e semn că unele lucruri chiar se întâmplă.

chiar sunt.

reale.

da, li, poate ai și tu dreptate, doar că forma sub care ramâi...poemul tău îl mai citisem, l-am recitit și mi-a plăcut. mulțumesc pentru gânduri și!

pătrunzând mai multe vieți
mă-ntreb dacă nu cu arme atât de leneșe
poți face ca oamenii să ți se supună
să treci prin fiecare ca printr-un boltit monument de fiori
și să lași în urmă regretul
că dintr-o altă vădită orânduială a firii
n-ai rămas
că te-ai grăbit spre un alt anotimp minunat
al oamenilor cu mai multe capete

prietenește, aceeași îmbrațișare...

Tema plecarii a preocupat demult poetii. Aduci un suflu nou si un spor in valente, prin accentul pe care il pui pe putere. Eu cred ca puterea are farmecul ei, ca o expresie a sentimentului dezlantuit si mai ales de aceasta putere ducem lipsa.

\"iată puterea celor care pot pleca
în urma lor se vede
carnea
iar în fireasca orânduială a pașilor
ca la fiecare carnagiu
se risipesc
încremeniri\"
off,off dane dane, uite ca nu-s rautacios, am venit aici sa-ti spun ca mi-a placut nespus de mult poemul tau.. dar nu vreau sa crezi ca prezenta mea are ca scop \"indulcirea\" ta, din contra, te rog, fii tu in continuare, si da-mi cu batu-n
cap :)
te salut

eu, saracul de mine, n-am inteles nimic din toata aceasta pendulare lirica- intre carnalitatea iluzorie a versului si o taietura greoaie, care denota o Sclabuta lectura.

adica, va zic, hei, cum poate ramine carne in urma cuiva, adica ce? acela pleaca dezosindu-se?

si va mai zic, hei, cum poate cineva sa scrie cineva asa, la Hoha, iar Lumea sa spuna ca a priceput ceva.

mă amuzi, musiu sevra! talentul matale de lector în (fa)bulă e debusolant. ca să nu mai vorbim de apucăturile de măcelar (cum că prin dezosare...) mulțumesc de trecere \"la hoha\" și nedumeririle idem!

Ceva din versurile tale surprind imaginea sufletului rătăcit, care te-a surprins și pe tine prin violența cu care sfășie \"carnea\" tinerilor rămași în țară. Felicitări...pe toate câmpurile.

răspunsuri târzii.

urdăreanu zamfir și ionuț enache - vă mulțumesc pentru trecere și aprecieri. ionuț, promit să te-aștept la colț. fii convins că te citesc și aștept să te prind cu ceva!

camelia tripon - nu mă gândisem la asta, trebuie să recunosc, dar... chiar are sens. mulțumesc!

scuye pentru întârziatele răspunsuri.