dan david

Lacăte pe toate porțile orașului Asediat de ape. Lacăte grele din ape murdare. Ciorile s-au adunat speriate Pe acoperișul Catedralei. Îndură ploaia și croncăne Din când în când a disperare. În

Am prins ultimul loc Pe fuselajul ultimului vis; Așa cumva, în picioare. Ce s-ar fi întâmplat dacă mai întârziam un minut? Pe vreme de plaoie, Toate frunzele își fac mărturisirea de pe

Îți spun sincer, fără nici o reținere: Ascunde dragă poveștile, de mine! Sunt în stare să ascult zi și noapte; Ori ce fel de poveste! Sunt dependent de întâmplări neverosimile, De aventuri, de

Strecurat printre frunzele ofilite, Gata să cadă, Sufletul meu abia mai ajunge să te simtă, Să te mai vadă; Atât de bine stai camuflată În spatele ferestrelor cu draperiile întunecate. Între