Poezie
Unu doi
Indiene
1 min lectură·
Mediu
Mă doare sufletul acolo unde te-ai ras până la sânge
acolo unde ți-ai dat cu sudoarea în loc de apă.
Se întind brațele să ne apere de soare se întind cățeii
să ne apere de corzile viei- miezul mi se face moale
miezul mi se înclină, mă doare sufletul acolo unde
te-ai fiert până la clopote. Pașii ni se ascund în iarbă
pașii ni se usucă în rădăcinile ei și grădina dospește
de pe deal toamna cu ciorile verzi culegându-ne
bruma de pe pleoape.
Barca noastră e alungată în cer că ne-am fiert până
la clopote; până la clopote se scaldă între norii de fum,
pământul de zahăr și piersica strânsă în mână, că până
la clopote ne-am fiert de multe ori. Ne-am rezemat
de bunica ne-am rezemat de bunica. De multe ori
ne-am aplecat ștreangurile către ea:
mă doare sufletul că nu te știu ars în același sânge cu
mine, că-ți ții sânii deoparte de cățeii sub care dorm
liniștit- la nopțile noastre de dincolo se pun strugurii
fermentați se pun piersicile fierte se pun corturile noastre
unu doi.
043.446
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dafina David
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 180
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Dafina David. “Unu doi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dafina-david/poezie/1790000/unu-doiComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DDnu e teama niciodata pentru ca nu propun, alberto, dau. acum stii, din preaplinul preagolul din preanoi, dar e bine. atat timp cat facem dezlegare la peste. :P multu mult pentru sprijin, vine bine intotdeauna, pup.:)
0
LAmi se pare o mare nedreptate facuta acestei poeme, sa fie trcuta la atelier. Pt ce? e la fel de valoroasa precum tecstele aflate acum la recomandate, ba chiar mai buna decat unele... nu inteleg de ce unii dintre editori se incapataneaya sa o tot tina in atelier pe aceasta domnisoara.
in ce priveste tecstul, universul creat aici, cu vie, catei fructe si nu in ultimul rand cu sange in care se prepara omul, te duce cu gandul la suprarealism. vad un tablou uman, in care combinatiile trasnite recreaya realitatea, o personaliyeaya si o apropie de supapa hermeneutica a fiecaruia.
foarte fain finalul.
in ce priveste tecstul, universul creat aici, cu vie, catei fructe si nu in ultimul rand cu sange in care se prepara omul, te duce cu gandul la suprarealism. vad un tablou uman, in care combinatiile trasnite recreaya realitatea, o personaliyeaya si o apropie de supapa hermeneutica a fiecaruia.
foarte fain finalul.
0
DDmiss every siswatch, deaia :)))) ioi, dar my best friend seamana cu lumina ce se pune intre noi, ancuta :)si s-ar spune ca nu putem sa ne privam de fotosinteza, adica daca vrem sa facem pirsici. Esti cald. :)
0
scrie tot asa, nu conteaza unde nimeresti, la atelier sau pe pagina principala.
amical, foarte