Dacian Constantin

Singurul merit al acestui text e că îl îndeamnă pe cel ce nu a citit ELEGIA A DOUA, GETICA a lui Nichita, să o facă.

Ceea ce e ceva.

Claudiu, sunt ironia personificat-feminizată. :)
Deseori ascunsă. Nu pot renunța la asta.
Îmi cam vine să îți zic ce am vrut să fac aici, dar cred că nu e cazul.
Ce bine că vezi!

Caragea, nu stârnești nimic! Mulțumesc.

Mihai Zabet, eu mă aricesc preferențial. Nu oricum și nu oriunde!

Emma Brad, ceea ce scriu nu are cum să aibă vreun sens fragmentar. Fiecare cuvânt se leagă de celelalte. Nimic nu e întâmplător, nici o virgulă, nici un spațiu între rânduri. Așa concep eu.
Ca și în viață, pentru mine ori e albă, ori e neagră. Nu suport nuanțele. :) Deci, tu chiar ai dreptate. În părerea ta sinceră. Îți mulțumesc.

Elena Iluță, sunt tare! Știu.

prietenesc,

li

Și eu vă înțeleg, domnule Șandru.

Asta cu \"graba cu care postați pe site\" însă, este rodul unei urmăriri atente a ritmului în care flexez eu genunchii broscuțelor mele-poeme?!

Oh, domnule Șandru, eu decid ce arunc la coș și, mai ales,
eu decid unde e coșul.

:)

Fie doar și pentru versul \"arde imaginea mea pusă la zid\",
aici Nuțicuțica ne arată un poem.

Poate că mi-ar fi plăcut un alt titlu, dar pentru că nu știu nici eu care, zic că nisipul pierdut s-o întoarce cândva
VICTORIOS
în oră!

prietenesc,
li

Vă mulțumesc tuturor și vă asigur că am ținut cont de gândurile voastre.
Salut revenirea lui Iulian Cimpoeșu pe site!

li

Deși urăsc orice formă de fesitivism atunci când vine vorba de mine, m-am bucurat să vă primesc gândurile bune.
Am surâs și vă apreciez prietenia.
Petru, mulțumesc.
Valeriu, Alin, Ionuț, Ela, Claudia, Mădănică, Mihai (superbe rânduri), Adrian - mulțumesc!

li

spuneam în gând \"așa, și?!\" la citirea primei părți a textului. finalul m-a lăsat un pic fără aer. :) era previzibil că mie o să îmi placă textul acesta (pentru mine era previzibil!). e important când finalul unui poem te face să îl reiei. să citești din nou, de la capăt. cumva altfel.

Horia Pătrașcu,

Termenul \"poem cu fermononi\" nu e chiar așa de nou, cum ți se pare ție. Am scris chiar eu unul cu acest titlu, cu ceva timp în urmă. Și îți spun asta tocmai pentru a-ți întări convingerile.

Din comentariul tău nu am înțeles decât că îi acuzi pe antecomentatorii tăi de minți tulburi.
Și nu numai pe cei de aici.
Nu sunt convinsă că așa este. Relațiile mele cu cei de pe site sunt minimale, aproape că nu vorbesc cu nici unul dintre ei dincolo de site, iar cei cu care vorbesc, nu comentează aici. De aceea, insinuările tale trădează cel puțin o iritare clară la vederea numelui meu pe aici. Lipsa clickului pe el îți va rezolva și frustrările, și timpul cheltuit inutil în citirea textelor mele.

O să trec și peste portretul psihologico-sexual pe care l-ai făcut, dat fiind faptul că oricum era pregătită pentru ORICE în momentul în care am ales să postez textul ăsta. Inclusiv de răutăți din astea, gratuite și umflate.

Nimic din ceea ce ai scris nu e adevărat, dar nu îmi folosește la nimic să te contrazic și nici n-am chef să fac asta.

Pentru că nu vreau să conving de nimic pe nimeni.

Mai ales pe tine care scriai undeva, într-o carte galbenă:

\"De câte ori întâlnesc o persoană foarte inteligentă și demnă de respect încerc aproape instantaneu să găsesc un singur motiv pentru care i-aș putea fi superior. E ca o reacție de apărare, ca și cum aș simți că admirația deplină față de altul este autodistructivă.\"*

Cât despre steluțe, uneori mă simt chiar mai bine fără ele. Prezența lor îmi atrage tot felul de antipatii. În plus, de data asta meritam și una roșie :), dar nu m-am plâns că n-a venit! :) Chiar glumesc aici.

Altfel, cred că ești un om echilibrat, că ai o iubită/soție minunată și, de aceea, o să îți iert aplecarea ironică și atacul la persoană, prezentat în comentariul tău.
Pentru că mie așa îmi pare.

Pentru că am 29 de ani și \"sunt bătrân. Foarte bătrân.\" *


*(Horia Pătrașcu, \"Despre urât și alți demoni\", Editura Fundației Axis, Iași, 2005)

Elis,

Nu am intenționat să fac vreo trimitere biblică. Tânărul acela chiar există și chiar cred că are 33 de ani. Mi-a plăcut că te-ai oprit asupra acelui fragment. E cel mai direct și cel mai sincer. Toate sunt, dar acolo e o imposibilitate în plus.
Mă bucură trecerea ta mereu. Mă ajută.
Mulțumesc.

Cu deltaplanele e periculos, mai ales dacă
te apucă ambâțul de a te apropia de soare.
Știi tu... :)

Sunt de dat mai încolo, da. :)

Florina, am înțeles. Nu contează cum i se spune inimii, atât timp cât bate. Și nici laptelui nu contează cum i se spune, atâta timp cât hrănește. Nu?!
Nu spun mai mult din pricină de oră.

Bobah, a mea e coliva, tot din pricină de oră. Dar o mâncăm amândoi. :) Ce orânduială gramaticală mai o fi să fii să nu fii a fi sau a nu fi fost în firea mea, aceasta?!

Bobah,

Tu ori ți-ai schimbat comentariul (ceea ce am văzut că se mai practică), ori n-am văzut eu bine. Ori, cel mai posibil, nu ai văzut tu bine. Cei doi \"i\" au fost acolo mereu. Așa că nu știu a cui e cireașa și, mai ales, coliva.

Florina,

După ce am scris \"poemul dezlânat\" care e mai degrabă o sumă decât un tot (pentru că așa e mai ușor, nu?! și ne place să fie mai ușor!), am fost la fereastră și am făcut pe vicioasa fumătoare. Cum stăteam eu așa, am auzit un țacapacațacapacațacapaca, zic: Uei, la mine în bloc e un scriitor care, uei, scrie la mașina de scris. Aia antică și de demult. Pe când juisam eu de bucuria descoperirii, vine celălalt li, ăla deșteptul (cam rar, dar vine), îmi împinge fruntea cu un degete și zice:
Neeeeeee!

Pesemene că țacapacațacapaca venea din altă parte:
pesemne că îngerii pun capse
la fisurile cerului.

Și am zis să îți zic, Florina. Mulțumesc :) peseu: am adăugat strofa cu paharul cu lapte. Vreau să știu ce crezi.

Lavinia,

Așa e. Nu ai mai trecut. De aceea, e acum cu atât mai mare bucuroșenia.

Bobah,

Eu deja m-am obișnuit cu presimțirile tale. Precum și cu fermecătoarele tale cârcoteli (adicătelea, cine crede că farmecul e doar de un fel, nu știe tot:P). Cu toate acestea, Bobah, te cam înșeli cu latura mea gramaticală. Cred că în acest caz, \"tremuriciul omoară licuriciul\" ți se potrivește ție! :) Pentru că \"să fi fost\" e cât se poate de corect. Așadar, tremuriciul.... :)

Ioan,

Îmi place muuuult titlul comentariului tău.

prietenesc,
li

Andu, Bazil,

Interesante opinii. Mulțumesc.

Va trece și această dorință de a afla câte ceva în plus despre mine.

e așa de curat aici că
o să îmi arunc ceasurile pe geam
cu tot cu terente (computerul meu)

și o să las azi-ul acum să se fie
curajos visând la mâine
ghemuit uitându-se printre uluci la ieri

e așa de curat aici

un soi de dovadă că am desenat un soi de mers
în poemul acesta.

li

e bine că ați lăsat semn. nu simt nevoia să contrazic pe nimeni și nici să mai adaug ceva. ah, ba da, danviațășiatât, șina e lubrefiată, exact așa am vrut, nu e typo.

mulțumesc că încă mai credeți că sunt normală.
credeți, da?!

prietenesc,

m-am gândit că m-am înfoiat absolut inutil în volanele fustei și în foile de varză că fix cum ai spus -
dacă scot de-abia-ul și după - rezultă o mult mai suplă
aruncare a undiței către băltoc

așa că așa făcui

lacurile de care știu eu nu au paznici la râmă tragem cu toții pentru că ne e foame și pentru că în fond de la râm ne tragem ce coniac bei eu numai gin tonic și muuuult schweppes bitter lemon aerul proaspăt de vară primăvară a venit alinadalinadal de la fereastra deschisă uneori pe acolo intră poezia din lucrurile simple firești mă bucură semnul tău l-am surâs

li

abia acum văzui și comentariul tău. semn că tehnica ta e bună, dar rezultatele se văd abia și după.