botez

iata un text aproape curat, cu scheme si reprezentari reale. remarc vocea limpede si puternica cu care afirmi aici poeticul si sentimentul si : ¨I can fly
but I need
his wings
___________
= addicted¨.

iata si renuntarea si plecarea, constiinta si repreznetarea autosimbolica: ¨trăiesc cu marea și patetica speranță
că într-o bună zi n-o să mai privească
în urmă la clădirea din care ieșim
/de pildă librăria cărturești/
ceea ce înseamnă că o să vadă mai bine
pe unde merge¨.

poate uneori afirmi prea spus unele lucruri, nevalabil zic eu aici, dar, este un poem bun si vibrant,

tocmai pasajul remarcat de medeea mi se pare mie cumva superfluu, insa. intrucat m i r a c o l u l trait nu presupune dependenta. plastic si dulce, acestea is aripile. plastica si dulce este si redarea gesticii apropierii firesti. cum de cine? de om.
sa fie aici o ditamaia (cum ar zice li), o babana (cum zic eu) afirmare (chiar asumare) a apartenentei la poveste, prin trairea nonsalanta a sentimentului, in vazul nevazator al lumii ocupate (uneori chiar frustrate) de gasirea dumnezeilor proprii?
e lumina care a patruns.

aberez


pentru că galoșul meu e un galoș ca toți galoșii
și ar putea avea orice număr posibil
eu am să-i spun
galoșul galoșilor

*

sunt beată... ăăăă siderată
dă alura lui de galoș-zburător
dă p-un nor pă alt nor
așa că toți papugii poa să moară dă oftică
eu am galoșul meu
galoșul-galoșilor
galoșul cu suiti neim
dumnezeu

*

în el degetuțele nu-nvinețesc
de frig și de ger
în el degetuțele se simțesc
ca niște îngeruțe îngerele
care nu mănâncă deloc colivă din casorele
ca târtanii golanii afonii eonii patefonii
invidioși pă mine că sunt po-e-te-să
tigresă
iar ei numai nește scârța-scârța pă hârtie
acitadini
nespălați
nedelicați
needucați
și pardon necastrați
care șparlesc lingurițe din plastic
de la fabrica de palmipede
mac-mac
și elastic

*

când îl încalț
mă înalț
și devin ilizibilă
dă nu mă mai înțeleg nici eu
nici vii nici morții
vorbesc în parabole ca isus
cu coioții
și toată lumea-mi zice: bogdaprostéle
că apucarăm să vedem minunea minunii
galoș-parașută
printre stele

*

am o mare speranță
că din clădirea osim
din care taman ieșim
eu și galoșul meu zburător
unde-am fost să ne luăm certificat
la purtător
eu îi bag mâna-n buzunar
și...

trecem mai departe

*

ai can flu-flu
bătai con-fu
total
--------
nula na nula tu

*

pare incredibil
galoșul meu
s-a-ntâlnit în aer cu o galoașă
vai vai ce drăgălășenie
drăgălașă
dacă vor face puișori
adică galoșei zburători
miracoooool
oameni cască gura
eu fac ochii cât saramura
am toate șansele să am progenitură
de galoșei zburători
în bătătură

*

miracol, deci să-l definim
gălbuiul moale
în care dacă am călcat
cu galoșul meu zburător
eterat
câștig la loteria vizelor
și zbor peste ocean
teleleu
cu galoșul galoșilor
galoșul meu
dumnezeu

terminat

Dacă ai ști cât de mult îmi doresc să-ți citesc poemele într-o carte! N-am nicio îndoială că va fi una dintre cărțile cele mai bune ale anului. Nu prea vin pe aici cu, virgulă, comm-uri pentru că mă simt foarte bine în calitatea mea de cititor bucuros că are ce admira.

\"bogdaproste luminii în care
ne spălăm
dinții\"

as vrea intr-o zi sa te pot auzi recitand aceste versuri.
sunt sigur ca nimeni in afara de tine nu le poate recita astfel incat sa surprinda profunzimea lor.
ma bucur pentru inca o poezie frumoasa.

numai bine!

că ați trecut

înseamnă ceva

de fiecare dată
altceva

li