Mediu
am o înălțime care sfidează și scot sunete de leoaică în călduri
tropicale sleite resemnate vii
mi-e foame de-un sânge erect cu dor de ducă
dinspre copcă spre cer
nu mai am de unde să mă inspir în respirul cuvântului mă ajuți
sunt pe cale de a pierde ultima firimitură de Da în învârtoșarea săracă a lui Nu
adică am ridicat refuzul la rang de redută de unde-mi privesc ruperile de nori
simulând manual precipitațiile
încă neînvățat cu legile căderii trupul meu ambițios se prelinge peste geamuri
făcându-ți cercuri
ai luat-o razna specialistule ai pus palma peste oraș și ai calmat lumina
cu însăși vederea ta strâmbă
m-ai ucis pe mine
pe mine făcătoarea de ploi
*
toate cheile poemelor mele fiorurilor mele
zdrăgăne la tine
sub limbă
uneori mă bei ruginindu-mi marginile a toamnă
alteori mă înghiți oprindu-ți inima a înec
de cele mai multe ori însă zbori cu gura căscată
vărsându-ți pe umerii mei
fierea
044.562
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dacian Constantin
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 157
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Dacian Constantin. “anti-grindină.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dacian-constantin/jurnal/148456/anti-grindinaComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
\"sunt pe cale de a pierde ultima firimitură de Da în învârtoșarea săracă a lui Nu\" - inca o data Livia si vorbele ei in locul nostru :) si orasul care se simte sugrumat sub palma dezorientatului!
0
CristiEne,
Nu simt că aș emite vorbe în locul cuiva,
adică vorbe cu valoare de adevăr general,
din păcate, sunt prea mică și exprim numai adevărurile mele
în mod netrucat.
Orașul de care zic cred că sunt eu,
aseară chiar fu pană de curent de-a binelea în cartierul ființei mele.
Tot ce îmi mai rămâne este această substituție poetică
drept formă a luminii,
pentru a cărei vedere
îți mulțumesc.
li
Nu simt că aș emite vorbe în locul cuiva,
adică vorbe cu valoare de adevăr general,
din păcate, sunt prea mică și exprim numai adevărurile mele
în mod netrucat.
Orașul de care zic cred că sunt eu,
aseară chiar fu pană de curent de-a binelea în cartierul ființei mele.
Tot ce îmi mai rămâne este această substituție poetică
drept formă a luminii,
pentru a cărei vedere
îți mulțumesc.
li
0
gestionînd, de la înălțimea ta \"de leoaică în călduri\", \"ruperile de nori simulând manual precipitațiile\", ferindu-ne deci de grindină. Alinți căderea în picuri prelinși pe sticlă, ne îmbogățești fereastra cu vitraliile ploii. Dar mai ales apostrofezi experții care ne-au pervertit lumina:
ai luat-o razna specialistule ai pus palma peste oraș și ai calmat lumina
cu însăși vederea ta strâmbă
Ferește-ne încă, Alină, de ploile acide, biliare! Poate-ți fac rost de alte chei.
ai luat-o razna specialistule ai pus palma peste oraș și ai calmat lumina
cu însăși vederea ta strâmbă
Ferește-ne încă, Alină, de ploile acide, biliare! Poate-ți fac rost de alte chei.
0
Uf,
Nu vreau alte chei,
ci doar pe ACELEA.
Din această încăpățânare
pe care eu o simt fermecătoare pentru delirul meu
prin toamnă
s-a născut și acest poem.
Mulțumesc, Corneliu.
li
Nu vreau alte chei,
ci doar pe ACELEA.
Din această încăpățânare
pe care eu o simt fermecătoare pentru delirul meu
prin toamnă
s-a născut și acest poem.
Mulțumesc, Corneliu.
li
0
