Oglinda si pendulul 11

Însemnări – iunie 2000: \"Părul. Este de ajuns să mă rotesc în căutări de unghiuri imposibile, lunecând în voia intuiției. Pot să surprind fuga răsfățată a șuvițelor ce se împletesc cu firele de vânt; pot auzi foșnetul lor ce amintește de frângerea valurilor de faleză și pot aduna amprenta răsuflării calde ce o lasă în văzduh. Flăcările părului îmi sugerează uneori, din posturi caraghioase, un abajur ce proiectează lumini difuze pe ecranul înstelat al ochilor mei. Îi închid doar pentru a sfâșia și a fragmenta în cadre mișcările torței prin întunericul albastru. Și apoi schimb unghiul suprins în admirație. Trăiesc spaima agitată a unui copil poznaș ce se așteaptă oricând să fie prins asupra faptului. Stau la pândă ca într-un sfârșit să țâșnesc în hăituiri de umbre printre firele de păr cu palmele încinse și degetele răsfirate ca un pieptăne, stârnind, cu o furtună de gesturi, un haos. Părul moale mi se supune și apoi, la fel de neașteptat, mă retrag pentru a dezlusi efectul. Ce plăcere perfidă îmi trezește când, la urmă încoronez cu un sărut opera mea fluidă și fantastică. Dezordinea este perisabilă; este de ajuns o scuturare a capului, ca părul, căpătând reflexii violete, să curgă pe ovalul feței. Oftez nesățios; nu-mi pot trăda dorul de necuprins după dezmierdarea dăruită obrazului meu de vârful firelor răscolite și nici încântarea provocată de cascada ce-i inundă fruntea când eliberez suvițe alungate după ureche. Nu mai sunt lucid; caut alte unchiuri...\" Oare posedat de ce demon am scris atunci aceste fraze?