Invinctus (de William Ernest Henley)

Prin noaptea neagră ca un hău Adânc, ce-n brațe m-a cuprins, Îi mulțumesc lui Dumnezeu Pentru-al meu suflet neînvins. N-am plâns și n-am strigat deloc În gheara sorții, iar când trec Prin viața-mi fără de noroc, Însângeratul cap nu-l plec. M-așteaptă sub acest ținut De lacrime și de blestem Teroarea umbrei din trecut, Dar eu de ani nu mă mai tem. Chiar dacă porți nu mai rămân Deschise și e totu-n van, Sunt pe destinul meu stăpân Și peste suflet - căpitan. Versiunea în engleză: Out of the night that covers me, Black as the pit from pole to pole, I thank whatever gods may be For my unconquerable soul. In the fell clutch of circumstance I have not winced nor cried aloud. Under the bludgeonings of chance My head is bloody, but unbowed. Beyond this place of wrath and tears Looms but the Horror of the shade, And yet the menace of the years Finds and shall find me unafraid. It matters not how strait the gate, How charged with punishments the scroll, I am the master of my fate, I am the captain of my soul.