Poezie

Peisaj de om

1 min lectură·11 februarie 2002

Mediu

Te-am simțit din nou,

aveam pleopele lipite.

Îmi feream ochii

de pumnale zdrențuitoare.

Palmele îmi acopereau

tâmplele înzăpezite,

dar gândurile se strecurau

printre degete,

ca râmele prin pământul reavăn.

Iar pe pieptu-mi

- gol de orice trăire -

se urcau miriapode

cu picioarele aidoma

unor clape de pian carbonizate

de focul ascuns

al pleoapelor lipite.

094.121

Despre aceasta lucrare

Autor: Cristian Munteanu
Tip: Poezie
Cuvinte: 55
Citire: 1 min
Versuri: 16
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Cristian Munteanu. “Peisaj de om.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-munteanu/poezie/13272/peisaj-de-om

Comentarii (9)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

MS Mirela Sandoi✓12 feb. 2002

Imi pare un vis stins in fosile \"recente\"...

DC Dominique Costescu✓12 feb. 2002

Te-am (\")invidiat(\") intotdeauna...nu pentru greseli...

CM Cristian Munteanu✓13 feb. 2002

Este un vis stins, destul de recent, in fosile de \"demult\"...
Oricum ai fost destul de aproape.

DC Dominique Costescu✓13 feb. 2002

Am invatat doar sa tac. Sa vorbesc, nu. Nu era o cerere in casatorie. Mi-a placut poezia…mai mult decat celelalte. Sa amintesti de lucruri care ma dor, nu cred ca a fost drept. Eu sunt aici si tu acolo si daca tu, voi ati uitat repede acest fapt, eu mi-l amintesc zilnic. M-a asteptam la nici un raspuns, pentru ca vorbeam cu cineva care nu mai este…Probabil raiul este intelepciune sau inocenta…Nu pot fi intelept, dar incerc din cand in cand sa fiu inocent…Nu sa obtin ceva. Nici macar o confirmare a faptului ca, aproape sau departe, Ileana Cosanzeana nu m-a depasit mereu.

CM Cristian Munteanu✓13 feb. 2002

Domnule soare gol, comentariul era pentru Teodos !

DC Dominique Costescu✓17 feb. 2002

Si iata cum mi-am spus parerea.