white wedding

un discurs sigur, poate prea explicit in partea a doua.

:) si fara ipocrizie,
toate cele bune

Adriana

încercăm motivații care să ne (mai) susțină.

da, partea a doua e prea diluată, explicitându-se prea mult.

mă bucur că ai trecut și ai lăsat un (mic) semn.
apreciez mult, adriana.


cu respect, Cornel Ghica

Intotdeauna mi-au fost frati de inteles cei care balanseaza de ambele parti ale universului unidimensional, cei care stiu cat de mare e diferenta intre ora atemporala si concretul calendar al asteptarilor. Eu, unul, n-as dori sa vad cu vreun ochi viitorul sigur, iar siguranta o percep ca dorinta pentru lucruri inutile, unde esti mai in siguranta decat in nicaieri? Dar cat de \"a noastra\" si eterna este suprema incertitudine acolo!
Cand voi fi impacat cu clipele mele, iti voi propune o navala in doi prin catacombele acestui timp sangeriu si spasmodic. Cred ca ar iesi un poem de toata uitarea, ce zici?
Pace si sanatate sa ai, si sa-ti amintesti numai implinirile anului.
Sper sa nu mai fie probleme cu serverul ca pe 26-27.

Cu prietenie, F.

gândurile care stau în noi, floriane, sunt ca niște oase. (ele) ne ajută să nu prea înțelegem verticalitățiile lumii, să percepem această ciudățenie existențială ca pe o stare \"care balanseaza de ambele parti ale universului unidimensional\".
când văd ridicatele noastre gânduri prin cuvintele noastre oase mă întreb de ce, îngropându-ne, pământu\' ne mai vrea vorbindu-ne?

îți mulțumesc pentru trecere, citire și comm.
să ai un bun, bogat, și să fii sănătos.

cu respect, Cornel Ghica

ca iluzii poetice, sună destul de bine primele cuvinte ale textului tău.
dar, dacă ești în pericol să uiți cumva, eu îți sugerez să te ferești de certitudini, pentru că ele îți vor aduce marile deziluzii ale vieții...treabă verificată!

pornind de la ideea (experiență de viață) că cel mai previzibil lucru este imprevizibilu\', pot spune (nu?) că nu certitudinea influentează incertitudinea, ci invers; dat fiind că incertitudinea este determinată, desfășurarea evenimetelor care vor asigura această incertitudine este fixată și inevitabilă.

îți mulțumesc pentru trecere, citire și comm.

cu respect, Cornel Ghica

Alegerea nesiguranței asupra siguranței e fie un lux, fie o țâră de inconștiență :). Dar firește că și atunci când nu o s-o alegem, tot o să tânjim după ea, că, de, așa suntem făcuți.

Sunt vinovat că am râvnit, mereu numai la fruct oprit...

Cu simpatie,
Miriam.

e o țâr\' mai mult decât o inconștiență luxoasă (sau luxuriantă desfășurare a vieții). e o naturală alegere dinspre interior înspre exterior, tânjită și fruct-ificată (atât după soi, cât și după temperament / temperatură / anotimp al existenței).

(yo)cred că suntem vinovați când NU râvnim, din când în când la câteo poamă interzisă...

îți mulțumesc pentru trecere, citire și comm.

cu respect, Cornel Ghica