Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@cornel-ghicaCG
Cornel Ghica
@cornel-ghica
Poezie

Traphic

2008

1 min lectură·
Mediu
cine mai știe
cine
ce
a vrut să spună
care a fost prima literă
sau ultimul sens
care
pe
care
a vrut să răstoarne
e o aglomerație
ca un mănunchi de oameni-semafor
așteptând
nu se știe cât
rotiți într-o centrifugă
e un ecou de suflete
traversând
prin locuri nepermise
mă întreb de ce
durerea asta gravitațională
se scurge prin trup
ca o apă sălbatică
printr-un burlan de tablă
uitându-mă
am aflat
că niciodată
nu voi ști unde voi ajunge
cu cine
când
mă voi întâlni
câte pietre voi ocoli
sau câte insecte
vor muri
strivindu-se de parbrizul mașinii mele
în noapte
075.080
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
101
Citire
1 min
Versuri
35
Actualizat

Cum sa citezi

Cornel Ghica. “Traphic.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cornel-ghica/poezie/1813718/traphic

Comentarii (7)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@liviu-ioan-muresanLMLiviu-Ioan Muresan✓
Remarc \"durerea gravitațională\", e poate partea forte a poemului. De altfel, un poem cursiv, cu suflete de oameni-semafor. Vezi la voi știi/voi ști.
0
@cornel-ghicaCGCornel Ghica✓
în oboseala și sictiru\' ăsta general, manifestat pe agonia, m-am gândit să (mai) umplu cu ceva baza (asta) de date în continuă criză de persoane și idei.

îți mulțumesc pentru trecere, citire și comm.

cu respect, Cornel Ghica
0
@dan-v-olteanuDODan V. Olteanu✓
Un poem ca o radiografie ce reproduce fin această atmosferă a irosirii pe care o inhalăm zilnic. O stare de nesiguranță, un zgomot de rotițe ale minții care merg în gol. Iată ce îmi place foarte mult în poemul tău:
„e o aglomerație
ca un mănunchi de oameni-semafor
așteptând
nu se știe cât
rotiți într-o centrifugă

e un ecou de suflete
traversând
prin locuri nepermise

mă întreb de ce
durerea asta gravitațională
se scurge prin trup
ca o apă sălbatică
printr-un burlan de tablă ”
Una peste alta un poem scris de o minte lucidă care simte zbaterile lumii. gf
0
@liviu-nanuLNLiviu Nanu✓
Am remarcat prima parte și finalul poemului. N-am înțeles însă (în sensul că nu m-a mișcat) chestia cu centrifuga. Și dacă ai fi renunțat la versul acela, nu cred că ar fi afectat poemul.
Citit, plăcut,
anton
0
@cornel-ghicaCGCornel Ghica✓
strofa cu pricina leagă (oarecum) întregu\' de titlu; am încercat să dau o formă ideii de traphic așa cum îl văd și-l simt (yo) între-acest bucurești.
ai dreptate, lipsa acelui vers nu schimbă sensu\' și \"fluența\" traphicului.

îți mulțumesc pentru trecere, citire și comm.

cu respect, Cornel Ghica
0
@cezara-raducuCRcezara răducu✓
mi-a placut:
nu voi ști unde voi ajunge
cu cine
când
mă voi întâlni
câte pietre voi ocoli

mi se întîmplă aproape în fiecare zi.și de aici farmecul vieții: mă îndrăgostesc, uit repede de ce, apoi vad alți oameni și mai frumoși..
cu sinceritatea ninsorilor,
0
@cornel-ghicaCGCornel Ghica✓
george,

până la urmă, starea de nesiguranță păstrează echilibru\' întregului nostru înconjur.
dintr-acest traphic interior-exterior judecăm lumea ca pe o exterior-interioară înșirare de necunoscute, în diferite forme și viteze (de trecere, de ducere, de întoarcere).

cezara,

nu există oameni frumoși.
există (doar) oameni îndrăgostiți, oameni furioși și oameni obosiți.
când ninge nu-nseamnă că dumnezeu (sau ceru\') e sincer. înseamnă că aeru\' rece al vieții se transformă în semne de întrebare.

vă mulțumesc pentru trecere, citire și comm.

cu respect, Cornel Ghica
0