Andropauză

Apocalipsa poate arăta și așa.
M-ai convins de la primul vers, grav deși pare a fi cea mai simplă propoziție: \"caii trag ultimele căruțe\".
Apoi faptul că nu copitele ridică prafu\', ci bătrânețea lor - încă un moment imponderabil în lectură. Apoi imaginea aerului care doar el respiră fiindcă e singur, deci singurătate desăvârșită. Asemănarea porților unui cimitir cu niște picioare de asemenea o consider revelatoare. Prețuiesc modul cum mergi direct la țintă, fără abateri lirice, arătând cum se poate întâmpla sfârșitul sfârșiturilor. Primește o stea de la mine,
tama

foarte faina poema ta. si ma bucut ca a fost apreciata. chiar merita. batranetea aia a cailor m+a fascinat si pe mine.

si mie imi place, are cadenta iar din nerv a ramas cat trebe. misto, o citesti fara mana in falca.

....guri....unei ultime femei....inspirat momentul....surprndirea e mare cind citesti imagini demai sus.....yes....
poetic o.k......un prezent care nu dispare daca inchidem ochii....

tama,
este o apocalipsa masculina. o re-simtim la vremea sorocului ne-placut... atunci (cand) \"caii trag ultimele căruțe\".
da, este un sfarsit... dar nu al sfarsitului... este o continuare (fireasca) a unei apocalipse masculine.

onorat de prezenta si de stelutza acordata.

leo,
(mereu) batranetile fascineaza prin ne-putinta lor. exista o istorie repetandu-se (absurd) intr-un timp (mereu) apocaliptik.

onorat de prezenta, prietene

multumesc pentru trecere si pentru citire.

cu stima, Cornel stefan Ghica

dinu,
faina citire ta fara mana-n falca... ma gandesc sa ramanem asa... cu mainile negasindu-si odihna in falci...

placut surprins de prezenta ta (ne-asteptata)

anni,
ma gandesc cum o sa arate ultima (mea) femeie. o sa fiu inspirat (oare) sa o re-cunosc, din prima? o s-o surprind inainte de a (mai) respira?

te (mai) astept

multam de trecere si de citire

cu stima, Cornel Stefan Ghica