șters
Verificat@cont-sters-2743
„<audio controls autoplay> <source src="https://www.ionutcaragea.ro/index_files/1.mp3" type="audio/mpeg"> Your browser does not support the audio element. </audio> M-am născut pe Google”
Cont șters
Pe textul:
„Balotul de pânză al timpului" de Anamaria Julia Dragomir
Pe textul:
„Noiembrie în noapte..." de Dumitrescu Elena
Pe textul:
„la urgență" de enea gela
am şi o erată: reminiscenţe
şi sper să mai vii pe aici..
Pe textul:
„KW" de Costin Tanasescu Stefanesti
RecomandatÎn sângele meu rece
pe care nu-l pot încălzi nici la focul șemineului
propunerea mea este să înlocuieşti rece cu negru, şi încălzi cu înroşi
în rest, poemul e deştept, ca şi tine
un arbore genealogic prin care curge sângele adamic, impregnat atât de cele bune, cât şi de reminescenţele păcatului originar
consubstanţialitate adamică egal cu consubstanţialitate poetică
Pe textul:
„KW" de Costin Tanasescu Stefanesti
RecomandatPe textul:
„Romanii de sub poduri" de Valentin
Textul, la îmceput, îmi aminteşte de pescărușul Jonathan Livingston, care voia să zboare mai repede și mai sus decât ceilalți pescăruși, dezvoltându-şi zborul pentru a atinge perfecţiunea. Diferenţa din acest poem o reprezintă reperul interior, mnarea lacrimilor, marea nesfârşirii, marea care este adevărata lui casă, un reper care nu ar trebui să ţină cont de universalele concepte, nici chiar de farul călăuzitor. E drept că întrebările din poem reflectă un contrast, o condradicţie, între ce se vrea şi ce se poate, între aspiraţie, ideal şi automulţumirea impusă de regulile sociale. Textul parcă s-ar vrea, prin aceste întrebări, nu numai o chestionare pentru sine, ci şi pentru cititor. Cât de tare este ghinda aceea? Va încolţi ceva dincolo de rebeliune? Un nou stejar falnic, capabil să reziste intemperiilor sociale? Iar rădăcinile lui să acceseze seva înţelepciunii?
Ce mai, de data asta, un text beton, concentrat ca stil şi cuvinte, dar având o Înrindere largă, nesfârşită.
Textul zilei aş spune! Felicitări pentru noul stil, profunzime, idee, interogaţie şi direcţia spre reflecţie oferită cititorului!
Pe textul:
„Întindere" de Nincu Mircea
iar eu un simplu menestrel
să-ți cînt balade fel de fel
la flaut și violoncel
verbul de-ai fi, nu prea impune conjunctivul să-ţi cânt
mai degrabă aşa: te vreau prinţesă la castel, iar apoi ajustezi:
ca eu, un simplu menestrel...
Pe textul:
„Poezie cu „el”" de Liviu Nanu
Cred că licenţa poetică la zvel e un pic forţată, dă cumva bine auditiv, dar parcă mergea mai bine aşa: cu țîțe mari și cur rebel
iar acolo, la scot euro, e un pic neconcordant cu realitatea, mai bine ar fi:
scot tot ce au din portofel
pot spune, per total, că mi-a plăcut poemul, iar rimele folosite, mai ales aacel erizipel de la final, sunt rare şi bine implementate ideatic
felicitări!
Pe textul:
„Poezie cu „el”" de Liviu Nanu
Ori se reduce textul la 2 strofe, ori se perfectioneaza si ultimele 2 strofe.
Pe textul:
„gânduri în lumina iertării" de FLOARE PETROV
Trag cu dinții de-o coajă uscată de pâine
trag cu dinții de-o coajă uscată de pâine
și mă gândesc la țăranul ce-și ia coasa
și taie capetele plecate
ale spicelor de grâu
fără să-i pese că și oamenii
au capetele plecate în fața morții
moartea cuiva este foamea altcuiva
trag cu dinții de-o coajă uscată de pâine
și simt cum este să-ți chiorăie mațele
de dragostea celuilalt
ce trece ca un bolovan de cocă
prin stomac
trag cu dinții de-o coajă uscată de pâine
și mă gândesc la sânii iubitei
ca două pâini rumene
înmuiate în lapte
trag cu dinții de-o coajă uscată de pâine
tot ce-a mai rămas din pâinea mea
cea de toate zilele
numai de bine!
Pe textul:
„trupul neîngropat al adevărului" de Nuta Craciun
Neajunsurile versului
Pentru a analiza neajunsurile versului „Penița-ngenuncheată-n a vorbi e şi-i rugă-n ale foilor podele”, este important să ne concentrăm pe mai multe aspecte, inclusiv stilul literar, structura, și impactul emoțional al acestuia.
1. Ambiguitatea semnificației
Unul dintre principalele neajunsuri ale acestui vers este ambiguitatea sa. Expresia „penița-ngenuncheată” poate fi interpretată în mai multe moduri, ceea ce poate confunda cititorul. Această ambiguitate poate diminua claritatea mesajului pe care autorul dorește să-l transmită. Cititorii ar putea avea dificultăți în a înțelege exact ce se intenționează prin această imagine poetică.
2. Complexitatea sintactică
Structura sintactică a versului este destul de complexă, ceea ce poate îngreuna lectura fluentă. Utilizarea unor termeni precum „rugă” și „podele” într-un context poetic nu este foarte comună și poate crea o disonanță în mintea cititorului. Această complexitate poate duce la o percepție negativă asupra accesibilității textului.
3. Imagini poetice neobișnuite
Imaginile poetice folosite sunt neobișnuite și pot părea forțate pentru unii cititori. De exemplu, asocierea peniței cu genunchii și rugile poate părea o combinație stranie, care nu rezonează cu toți cititorii. Acest lucru ar putea face ca mesajul să pară mai puțin autentic sau mai puțin relevant pentru experiențele lor personale.
4. Ritmul și sonoritatea
Ritmul versului nu este unul foarte fluid, iar sonoritatea cuvintelor nu creează o melodie plăcută la auz. Aceasta poate afecta impactul emoțional al poeziei, făcând-o mai puțin memorabilă sau atrăgătoare pentru public.
5. Context cultural și istoric
În funcție de contextul cultural și istoric în care este citit acest vers, anumite referințe sau imagini pot pierde din relevanță sau pot fi interpretate diferit de către diverse audiențe. Aceasta poate limita aprecierea poeziei de către un public divers.
În concluzie, neajunsurile acestui vers includ ambiguitatea semnificației, complexitatea sintactică, utilizarea unor imagini poetice neobișnuite, ritmul și sonoritatea slabă, precum și posibila pierdere a relevanței în funcție de contextul cultural.
Pe textul:
„Penița-ngenuncheată-n a vorbi e" de Ștefan Petrea
Pe textul:
„O, mamă, al tău plânset mă rănește" de Ștefan Petrea
a doua strofă - versurile 1 şi 4 sunt f. ciudat formulate.
strofa a treia - se impune o virgulă după braţe
strofa a patra - ok, chiar dacă În zori de ziuă e acelaşi lucru cu dimineaţa, aş fi pus acolo altceva de 5 silabe: ca/o/ x/x/x spre etern zenit (minune, făclie etc)
cred că poţi face un sonet perfect, acum e la 80%
Pe textul:
„O, mamă, al tău plânset mă rănește" de Ștefan Petrea
Plecarea ta grăbită mă doboară,
M-nvaţă c-a muri e omenește,
Și vremea mută racla-ți făurește,
Lăsându-mă fără a mea comoară.
Pe textul:
„O, mamă, al tău plânset mă rănește" de Ștefan Petrea
nefiind
Pe textul:
„O, mamă, al tău plânset mă rănește" de Ștefan Petrea
strofa 1 - excelentă
strofa 2- formularea versurilor 1 şi 4 e ciudată
strofa 3 - ok, doar o virgulă lipsă după braţe
strofa 4 - ok, dar aş prefera altceva în loc de ziuă, să nu se repete ideea de dimineaţă. Ca o minune/ca o făclie spre etern zenit
sonetul are potentialul unui sonet perfect, strălucit
Pe textul:
„O, mamă, al tău plânset mă rănește" de Ștefan Petrea
când o dădea Nadal invartita cu stânga de sarea mingea cu un metru mai sus pe reverul lui Federer, Federear trebuia să îşi schimbe poziţia în teren, retrăgându-se 2-3 metri. Iar dacă Nadal era superior pe jocul de fund, Federer trebuia să varieze loviturile, să urce la fileu, deci asta înseamnă o schimbare de joc în funcţie de strategia adversarului.
''Că, pentru a câștiga jocul, nu adversarul trebuie învins, ci a face în așa fel încât să păstrezi în joc mingea pe care o lansează adversarul și, mai mult decât atât, să joci mingea mai bine decât acela o face.'' FALS
tocmai de aia există scurta
''Prin urmare, jocul, nu are ca obiectiv, adică a fi în joc, nu se referă la biruința acelora care sunt implicați în desfășurarea lui, ci la păstrarea, pe cât mai mult posibil, a propriei tale participări la desfășurarea acestuia.'' FALS
un jucător foarte tehnic, cu pregătire fizică mai slabă în comparaţie cu Nadal, Djoko, scurtează schimbul de mingi, pentru a-şi doza energia
de aceea a reuşit Dustin Brown sa-l ciomagească pe Nadal de atatea ori, chiar daca Nadal era titanic ca rezistenta la efort
nu mai continui, textul e din start plin de sofisme
Pe textul:
„Incompletitudine" de Nincu Mircea
si umbrele cad... Şi cad, recad, şi nu mai tac din gură.::)))
şi-un vânt vineţiu se desprindea dintr-un cer plumburiu...
şi omul cu burta de plumb se (ducea) în porumb::)))... să-şi lase pământului
povara::))
hai că e bun şi textul tău la ceva
Pe textul:
„Copacul de plumb" de Stanica Ilie Viorel
