șters

aceasta poeta are o scriere placuta, calda, cu imagini frumoase ce se regasesc in fiecare strofa. As renunta la albastrul sarpelui la sfarsit si as revedea plutind in vazduh, oarecum pleonastic, un alt verb, o alta actiune care sa intre in opozitie cu imaginea de final. oricum textul mi-a placut.

parerea mea este ca autorul a fost indecis in folosirea pronumelor demonstrative in prima strofa, cel cea fiind mult mai indicate pt estetica fonica. Folosirea conjunctiilor caci si care este destul de stangace, obositoare, dupa aceea autorul se aseaza pe un fagas corect pana la final, chiar daca sintagmele au mai fost folosite si de alti poeti... am sa cuceresc lumea cu un brat de metafore(daniel corbu) sau chiar si de subsemnatul... am valizele pline cu poeme pentru lumea cealaltă, asta e crucea pe care mi-o duc cu-ndârjire/fara carnet... nu as fi facut comparatia daca nu mi-ar fi sarit in ochi expresia si reflexul poetei Ioana Geacar, care sper sa citeasca mai multa poezie de acum inainte.
Partea buna este ca autorul este detasat in scrierea sa si lasa firul sa curga, partea rea este ca dupa citire nu ramai cu o idee clara, nu-ti mai face placere sa recitesti textul, fiind destul de greoi. Noroc ca titlul este clar. Stiu ca sunt pretentios in ceea ce priveste poezia buna si am argumentat neajunsurile. Succes.

fara suparare, singurele versuri care mi-au atras atentia sunt: sunt doar o iluzie, umbra nuteteme mă cheamă/eu am murit. In rest textul este ca un film comercial la care mananci floricele.

evident exista multa imaginatie in textele tale dar nu exista un limbaj concentrat, poetic, figuri de stil precum comparatia, abunda si in acest text, de 5 ori in primele randuri... iar forma asta bruta a textului trebuie neaparat cizelata, si asta nu e o chestie de ambitie ci de autocenzura. Daca ai avea doar 2 minute pe cartela telefonica si ar trebui sa-i reciti iubitel tale la distanta acest text... ce ai face? Cartelele sunt scumpe rau, dai cu taxa inversa?

Slab articol si foarte multe anacronisme. Iar verdictele cu privire la har si talent... vin din prisma carui criteriu? Cine stie ce si nu vine din partea lui dumnezeu? Iar comparatiile comerciale, zau ca nu-si au rostul. Nu stiu de ce atatia autori tineri isi bat capul de a intelege si cataloga harul si talentul, atata timp cat nu au citit operele, eseurile unor scriitori de ex cartarescu, pentru a face o comparatie prealabila intre felul unui amator de a percepe fenomenul poetic si cel au unui autor consacrat. Ca sa nu mai zic de universul liric schitat de cioran

cred ca daca s-ar mai depersonaliza acest poem si s-ar pastra doar ideile din cea de-a doua strofa, idei sustinute de imagini poetice destul de reusite, cred ca ar iesi o poezie mai buna. Asta pentru ca sintagmele primei si ultimei strofe sunt plate, iar finalul este evident cautat anume. Daca pur si simplu ai lasa poezia sa curga fara a o cioparti, poate ca atunci ti-ai permite chiar si ceva patetism poetic...

remarc potential poetic si asta datorita cadrului in care se incadreaza acest poem. Nu agreez in schimb in context oi difuze, mai ales ca este asociata rarefierii precum si largindu-se ca o usa...

las si eu un semn pentru poezia frumoasa, plina de feminitate si eleganta, remarcand rochia \"croita\" din buzele barbatilor si continuitatea pe masura jocului de cuvinte si volane

In primul rand eu trebuie sa multumesc domnului Petre Fluerasu pentru recenzia facuta si ii doresc succes mai departe in drumul pe care si l-a propus de critic literar, exista potential, cu mentiunea sa faca mai multe trimiteri cand vorbeste de slabiciuni sau alte aspecte. Oricum recenzia este destul de reusita, exista rezonanta. Le multumesc si celor care au lasat un semn aici, indiferent de parerile lor... nimeni nu poate multumi pe toata lumea, important este ca mesajul poetic sa ajunga acolo unde trebuie sa ajunga. Cu siguranta ca am citit comentariile si am tinut sa va multumesc, cu speranta ca raspunsul subsemnatului va fi aprobat. Din pacate, nu pot raspunde afirmativ cererii unor vechi prieteni, pe care ii regasesc om subsolul acestui text sau care au epigramat acest eveniment, de a reveni pe siteul Agonia, intrucat nu depinde de mine ci numai de administratorii acestui site, carora le-am prezentat o cerere oficiala de revenire pe site. Va multumesc tuturor pentru incurajari, felicitari si mai ales pentru ca va pasa de poezie. Cu stima, Ionut Caragea.

Florin, primul impact al poeziei in sine conteaza mai mult. Eu nu te atac pentru ca tu sa te aperi. Sunt si autor de poezie, sunt si cititor, iti comentez din aceasta prisma. In primul rand cred ca iti reduci numarul de cititori prin aceste poezii criptate. O poema trebuie sa curga si trebuie sa transmita. O poema nu este o demonstratie de logica, de inteligenta. La o analiza microscopica, fiecare chestie a ta poate sa ramana in picioare, dar care este impactul pentru cititor, cum rezoneaza el cu textul in sine la prima citire? Textul trebuie sa fie curat, imaginea clara, cuvintele cat mai simpe cu putinta dar incarcate de cat mai mult emotional, astfel incat sa cantareasca enorm si sa-i asigure o valoare de context si sa nu se evidentieze prin aceleasi limbi de foc si flacari in vid, repet, inadecvate.
La fel cum iti citesc textul repede, la fel ti-l si comentez, trebuie sa-ti dea asta de gandit de la cititor, el poate parea superficial, dar vezi tu, feelingul poetic se simte din prima iar aici nu ai. Poezia trebuie sa vina ca o reclama pentru continut, sa te atraga din prima si dupa aia sa o savurezi si a doua, treia, zecea oara.
Si nu cred ca trebuie sa-mi dai lectii de conjugare sau alt gen, la o parere sincera si nu la un comentariu frust cum zici tu acolo, ai putea lua de ceea ce ai nevoie, iti poate ajuta. Felul in care iti aperi poemul, ma face sa cred ca iti consideri poezia fara bresa.

Petre, bine ai venit pe acest site deschis oricaror opinii. Nimic nou sub soare in textul tau. Daca as vrea sa filzofez m-as pune si as citi Osho. Vorba lui Dinis...unde este poezia, care este mesajul, ce vrei sa zici cu adevarat tu...eu nu vad decat clisee. Nu demult erau niste nebuni pe site care scriau despre meditatii si aveau numai Meta in cap. Mai toti marii ganditori au gresit intr-un numit punct? Si tu cum de ai gandit si ai ajuns la concluzia asta? Ai studiat tu in profunzime cele 10 paramisuri si te-ai iluminat? Eu sincer nu vad decat teorie exact cum si tu recunosti...dar unde este sentimentul?

regasesc niste idei bune in acest text scurt. O alta descriere a downloadului ceresc in care litere amenințând cu lepădarea de singurătate mi se pare un vers f reusit. As zice ca se merita dezvoltat un astfel de text
si inca ceva
am impresia ca la verbe ciudate si reci ar suna mai placut ciudate verbe reci

uite aici la virgil imi place ca stie sa faca trecerea pastrand ideea principala, bine exprimata. Un text bun dupa parerea mea

un text in care se sacrifica rima pentru rezonanta vocala/sentimentala.

tarziu e niciodata prea tarziu
cand te cuprinde intristarea
si plangi si-ti tarai pasii spre sicriu
in spate se ineaca-n lacrimi marea

numai bine

George, foarte bune ultimele 4 versuri din prima strofa.
ajungem la destinație înaintea noastră
(ajungem) în pământ înaintea pământului
în femeie înaintea iubirii
în copil înainte de mamă.

cred ca de fapt asta e poezia in sine, cu mult curaj as taia totul dupa pentru ca te pierzi pe masura ce inaintezi in text.

Dan Mihut, mai intai a aparut poezia asta si a poi cea a lui Cozan ca o replica, care este intr-adevar o satira la adresa acestui text. Nu stiu de ce comentariul tau imi pare al unui robotel telighidat, imi cer scuze, imaginatia si ludicul sunt importante dar nu determinante in poezia, in primul rand dupa parerea mea, scrii din suflet, si asta se vede la unii autori buni de pe site pe care te voi lasa sa-i descoperi. In rest mi-am spus deja parerea cu referire la text.

calculez la rece șansele pe care le mai poate avea cuvântul
dacă nu l-aș folosi pentru iubire

i-aș pune arma-n brațe și l-aș trimite la război
si una cu pamantul s-ar face cuvantul printre cimitire

si as privi in urma lui cum se dilata narile
victorii si infrangeri luptand cu razbunarile

Mie imi place enorm sa ma joc cu textele domnisoarei Alina Lazar, ele au o oarecare germinare poetica, insa este departe de a fi poezie cu rezonanta la ureche. Bineinteles, stilul liber este la indemana oricarui incepator in poezie, aveti imaginatie, incercati sa o dirijati armonios lasand textul sa curga.

Pai vinul tau nu prea are treaba cu desertul si florile de cactus, plus ca fortezi intr-o rima facila pe alocuri si neexpresiva tu-nu. Poezia mi se pare chinuita, atentia ta pentru rima frange continutul.

nu ma uit la comentariile de mai sus, nu ma intereseaza, iti voi spune ce vad eu in acest text. In primul rand iti cauti cuvintele, se vede evident, in al doilea rand fragmentezi, nu exista cursivitate. Poezia are logica, este evident, dar asta pleaca din faptul ca o gandesti mult mai mult decat o simti. Poezia nu este matematica, este repet, o curgere uniforma, o traspunere instantanee a inspiratiei divine. Orice fortare, oricat de mica, se vede evident. Este felul in care vad eu poezia, acuma stii ca nu pot avea pretentii exagerate tinand cont ca 99% scriu dar nu vor ajunge niciodata acolo, undeva doar prin atata. Ti-am impuiat capul, renunta la minte, lasa lucrurile sa vina. Voi mai trece

crusta de iris, taisul vederii, rasfiram vertebre, mai draga li, dupoa ce ca te/am lasat sa te cocoti pe/o idee deasupra mea, continui cu fracturile astea de cervicale, poezie scrisa cu forcepsul, asa vrei mai draga mea sa revolutionezi tu poezia facand studii de anatomie sadomasochista cu pretentia de afectivitate? Pai la ghiveciul asta de termeni, poezia, daca ghiveciul asta ar fi trebuit sa fie poezie, ghiveciul asta se sufoca draga mea, afectivitatea se usuca de fundul cratitei, moleculele astea in miscare browniana ce nu respecta nici un fundament al poeziei, pai mai draga mea. EXCESUL DE PARATAXE este ceal mai mare neajuns al unui text literar si chiar daca prostii astia \"de ce scrieți despre voi la timpul trecut bă proștilor\" nu-si vor da seama, pe noi nu ne pacalesti draga mea, ti-am spus, noi suntem oceanul, tu esti o mica picatura cu figuri de stil ONOMATOPEICE. Si ti-am zis de atatea ori, nu alerga dupa stele, pune-ti limbajul la punct, lasa orgoliul literar ca este nefondat. Ti-am zis de atatea ori, de ce nu vrei sa asculti?