alchimia solitudinii

am cumpărat de pe malurile senei un vechi tratat de alchimie liber secretorum regis calid de atunci visez că sunt midas și că preschimb în aur tot ce ating de la iubirile mele precoce până la iubirea de d-zeu care locuiește cu mine în același cămin de nefamiliști seara ne întâlnim pe scară când ducem gunoiul zilei la ghenă mai fumăm o țigară mai facem un schimb de idei el îmi spune că pe drumul damascului s-au făcut 4 benzi pe sens eu îi vorbesc despre mall-ul cel nou în care fericirea te așteaptă cu un discount de 50% în weekend bem bere la terasă și cântăm în gura mare i-auzi una/ i-auzi luna/ doda îmi face cu mâna/ să mă duc să-i scarmăn lâna lâna de aur desigur pe lângă noi trece un cal măiastru/ cu copite de alabastru din care sar scântei e semn rău zice d-zeu iar ai uitat focul aprins în athanor iar te vor scuipa cânii/ te vor lătra vecinii și părinții te vor trimite să-ți cauți un job degeaba ai să le spui că ești alchimist și până la transmutarea metalelor a mai rămas doar o zi