Poezie
renascentia
1 min lectură·
Mediu
în tabloul crucificarea
de paolo veronese
eu sunt personajul din stânga jos
soldatul care pune degetul
pe rana lui christos
arat atât de uimit fiindcă nu credeam
că poate curge sânge din corp dumnezeiesc
mi s-a explicat că d-zeu în mare slava lui
poate lua orice chip poate îmbrăca orice trup
am râs și am întrebat de ce
nu primim si noi dacă lui
tot nu îi folosesc
o inimă un ficat un plămân
că al meu nu mai e bun de nimic
de atunci am început să tușesc și noaptea aud
în plămâni ceva ca un fâlfâit
și chiar dacă mă agăț de oameni de lucruri
tălpile mi se desprind de la pământ
01427
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Constantin Rupa
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 114
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Constantin Rupa. “renascentia.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/constantin-rupa/poezie/14193353/renascentiaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EKEKErika Eugenia Keller✓Poemul pornește de la pictura lui Veronese și transformă scena sacră într-o meditație asupra fragilității și reînnoirii trupului. Imaginea organelor „de schimb” aduce un registru modern, medical, în mijlocul crucificării, iar plămânul care fâlfâie devine simbol al desprinderii de pământ. Textul impresionează prin îmbinarea sacrului cu biologicul, lăsând un ecou de mirare și transcendență. Placut. Revin. Felicitari!
0