„ Poetului Mihai Eminescu la
ceas aniversar.”
Din nou în gândul nostru
El..., și slova lui
Ce-n ea cuprins-a
Necazul și durerea neamului,
Istoria, legenda și
Spus-a bătrânul din satul pustiu
Într-o zi, cu o tristețe în glas
Aproape de nedescris,
Când a fost întrebat de un străin:
Eu sunt ultimul de- aici
Restul toți au plecat
Care, în
Câte un drum părăsit,
Care nu se mai știe
De cine și când a fost croit
Nu mai e străbătut ani de zile
Nici de oameni , nici de animale,
Sau de altceva…
Și-n a lui
„Poem dedicat miilor de refugiați
din lumea întreagă”
Călcăm pe pietre de zid,
Zid demult zidit
Demult năruit
Poate a fost un început
De zid chinezesc mai
Uneori clipa ruptă din timp
Nu pare prea mare
Când e desprinsă din cel ce-a trecut,
Iar timpul apare mai lung
Cel din clipa ce vine
Ea..., clipa își are sfârșitul
Strâns lipit de al ei
Aproape de nori
Sunt ei, călătorii cocori
Ce la început de toamnă, acum...
Își caută prin văzduh al lor drum,
Care să-i ducă departe, departe...
Spre cealaltă a pământului parte
Unde soarele
Mergând pe stradă
S-a uitat la un ceas public
Și... a luat din el timpul,
Care l-a pierdut
Când s-a născut
Și pe care l-a folosit
Să-și întregească viața
Ce i se părea ,
Că... nu-i
„ Poem dedicat poporului
ucrainian și victmelor din rândurile sale.”
Mereu se-ntâmplă și se repetă
Aici pe acest frământat Pământ
Ca grupuri de oameni,
„ Pilotului comandant, Adrian Iovan și studentei
mediciniste Aurelia Ion,
- In memoriam -
Și cerul din care venim
Mereu ne tot cheamă
Și ne îndeamnă,
Ca în
Coordonatorilor, editorilor, creatorilor și cititorilor
SITE-ului Agonia:
Un An Nou 2014 cu sănătate, bucurii alături de cei dragi, împreună cu tradiționalul:
"Dedicată coordonatorilor, editorilor, creatorilor ce
publică în acest site și tuturor cititorilor."
PAȘTE FERICIT!
Alături de cei dragi și după Marea Taină a
Spre cer, mereu privirea se-ntoarce
Către Cel, ce pe toate le face
Și-acolo, în ele... El este,
Iar noi oamenii, cu-a noastră poveste
Zămisliți din o vrere
Suntem aici pe
Merg pe stradă și mă.ntâlesc cu copii
Mai mari, sau mai mici
Și-n ochi le văd bucuria strălucind
Clipă în care eu redevin iar copil
Cu o trăistuță aninată de gât
Prin troiene înotând
Cu un
E o zi de decembrie
În multe locuri ninge
Uneori chiar viscolit,
Iar aici unde sunt
Plouă neîntrerupt
În orele de așteptare
Ce-au început cu șapte dimineața
Și s-au sfârșit ,
Domnul Ponta a promis
Cu glas tare și deschis
C-o să aibă un guvern
Și cinstit și foarte ferm
Cum n-a fost în țara asta
Nici când fu scrisă,… Năpasta,
De