Vis despre tine

nu minte niciodată și, totuși, trăim într-o mare minciună, poate, uneori, o nevinovată \"înfrumusețare a realității\" ar alina singurătățile noastre \"fără\"; sensibile și expresive rânduri, însă, așa cred eu, aceasta este \"nota perosnală\"; poate aș fi spus \"să mă încalț în urmele tale\".

Cu drag,

pasaje care trec dintr-o urmă in alta, singurele martore peste timp a unei existențe.
spui ca a fost vis.
mie mi s-a parut o realitate aflata sub zodia dragostei.

as renunta la versurile 6 si 7.
visul confera mai putina credibilitate
in ansamblu, un text placut.

thais

Vasile, ar fi utopic si totodata anost, parerea mea, sa avem parte doar de adevar. Datorita trecerii tale, m-am incaltat in versul tau.

Thais, ti-am urmat sfatul. Poate nu crezi, dar e chiar un vis, un flash. M-am cam grabit sa afisez acest text (nu obisnuiesc sa procedez astfel). L-am tot modificat, mai modific:)

Va multumesc pentru atentie!

sincer...mi-a placut.a ramas doar o amintire a celui cu care se intampla foarte rar sa fii impreuna si,poate,o urma uitata acolo,inauntru;urma cu care te mai \"incalti\" rareori atunci cand o regasesti dupa un timp de lungi cautari,timp in care s-a tot perindat prin tine...

ce se încalță cu pantofii părinților... foarte simpatică idee. Nu e un vis, e iubirea care gonește, în afara timpului...

Că e vis sau realitate are mai puțină importanță.Ma-i adus cu tine la fereastră si ce am vazut m-a emoționat.Si eu aș scoate versurile 6 și 7 sau macar 7, dar e poezia ta și-i frumoasă și-așa.

Ileana, cautam tot timpul ceva ce apartine celui drag. Ne multumim si cu urmele. Imi place ideea de urma zidita in memorie. Am mai scris despre urme:)

Nicoleta, e o joaca si incaltatul urmelor, chiar daca nu e cochetarie. Si nu e cochetarie, pentru ca iubirea nu e o joaca:)

Cuvintele voastre, sunt prea frumos aplecate asupra unui simplu text. Va multumesc!

Stefan, versurile 6, 7, au fost deja eliminate. Erau acestea: \"așa am visat noaptea trecută/ despre tine\". Chiar am gandit-o ca pe o poezie mai explicita, visul fiind oricum confuz.
Se pare ca nu eram singura la fereastra:)
Multumesc pentru trecere!

Da o nota biografica destul de evidenta, acel iubit acuzat de prea multa lipsa. Imaginea incaltarii in urmele lasate e f frumoasa.

Multumesc trecerii tale! Incerc sa nu distrug malurile urmelor. Inflorirea sta si in urme.

frumoasă imagine...tristă poveste. am o prietenă care, chiar în aceste zile, \"îți trăiește\" poezia. o evit fiindcă nu știu ce să-i zic, atunci când îmi cere sfatul...

Sunt convinsa ca se mai regaseste cineva si printre cuvintele mele. Imi place sa aud insa, ca cineva \"imi traieste\" poezia (chiar daca suna copilaresc). Stiu, e trista povestea, dar e vremelnica:) Nu mai evita prietena. Spune-i mai bine sa ramana la fereastra. Nu se stie niciodata cand se vor reimprospata urmele:)