Claudiu Tosa

vis, fericire, basm, îngeri, plâns sunt elemente care fac textul extrem de previzibil. Vapoarele cu tot cu zări sunt cireașa de pe tort.

la comentariul Alexandrei. E un text bine scris care transmite o stare viscerală și crudă :) construcția textuală fragmentată și utilizarea deliberată a repetițiilor fac conținutul și mai hipnotizant, autentic, băgându-te în cele din urmă direct în atmosferă, tot trăgându-te până până la deznodămând. Textul îmi amintește despre cum am făcut cu mulți ani în urmă doi colegi de cameră să se mute plantând ciocolata unuia în sertarul altuia, desfăcută. Povestea despărțirii a fost mai grozavă decât ar fi fost ciocolata, haha.

P.S: N-o fi Marcus tipul de la FuPa 2000 din Berlin?:))
https://www.youtube.com/watch?v=-8H4GKg-mYQ

Mai pe scurt:

Dacă ar fi 10% atâta poezie publicată în ultima lună pe site cât este în textul ăsta ar fi grozav. Și pentru că mi se pare că e un poem foarte bun care merită atenție, voi lăsa un comentariu puțin mai amănunțit.


Mai pe larg:

Poemul tău conturează o panoramă introspectivă asupra trăirilor subtile și a meandrelor sufletului uman. Broasca, salata și faianța sunt în mod evident un arc semantic care scot în evidență nu doar elementele concrete, ci și straturile adânci ale subconștientului, cu ororile și furtunile sale. Îmi plac asocierile neașteptate, abundența jocurilor de cuvinte, ambiguitatea unor versuri conferind anumitor părți din text un aspect enigmatic și o tentă filozofică, poemul în ansamblu nefiind altceva decât o reflecție profundă asupra condiției umane, a căutărilor interioare și a conflictelor existențiale. De aici rezultă o tensiune subtilă și misterioasă care imprimă un caracter enigmatic întregului tablou liric.

Atât broasca, simbol al metamorfozei și al transformării, cât și salata, element al consumului și al trecătorului, devin entități cu semnificații profunde, multiple, și joacă un rol esențial în construirea atmosferei melancolice și în evocarea complexității interioare a autoarei. Spre exemplu, broasca, ca simbol al metamorfozei și al transformării, sugerează dorința de a evada din realitate și de a căuta o identitate mai profundă și autentică. Totodată, imaginea broaștei sugerează vulnerabilitatea și sensibilitatea sufletului uman, fiind un simbol al fragilității în fața trecătorului și al inevitabilului. Pe de altă parte, salata devine reprezentativă pentru aspectul efemer și consumatorist al existenței umane. Ea exprimă trecerea rapidă a timpului, iar consumarea ei reflectă modul în care trăim în prezent, fără a ne preocupa prea mult cu privire la consecințele viitorului. Astfel, salata poate fi interpretată ca o metaforă a superficialității și a lipsei de adâncime a vieții moderne.

Pe urmă, interacțiunea dintre broască și salată, respectiv dintre aspirația către autenticitate și superficialitatea vieții cotidiene, creează un contrast puternic, subliniind lupta interioară între idealul căutat și realitatea în care se trăiește, contrastul în sine devenind așadar sursa conflictului emoțional din poem, alimentând tema centrală a metamorfozei și a ambiguității identitare.

Cât privește faianța, ea introduce o atmosferă rece și dură, accentuând contrastul dintre aspectul fragil și trecător al vieții și soliditatea realității materiale. Faianța devine un simbol al imutabilității și al temporalității concrete, sugerând că, în ciuda tuturor aspirațiilor și metamorfozelor interioare, există un substrat solid al existenței, care persistă în ciuda încercărilor de a evada din el.

Astfel, broasca și salata reprezintă elemente opuse, dar complementare, care subliniază complexitatea emoțională și identitară a autoarei, în timp ce faianța adaugă o notă de stabilitate și imutabilitate în contextul perenității existenței umane.

Și mai e ceva care îmi place în text: navigarea existențial-identitară la nivel developmental prin stadiile de fata mică, fetiță, femeia disperată și fată.

1. O fată mică le știe pe toate, doar să trăiască-n baie știe
=> etapa incipientă a vieții, cu o cunoaștere limitată despre lume și cu o preocupare aproape exclusiv proprie reprezentată simbolic prin baie (o retragere în sine, o formă de izolare sau refugiu emoțional, unde se petrec transformări și introspecții).

2. Fetița e demult o fată, iar fata o femeie disperată care mănâncă broască și salată și jucăria moare câteodată.
=> evoluția personajului de la copilărie la maturitate. Tot aici jucăria moare câteodată sugerează că parte din inocența și bucuria copilăriei se pierde în parcursul dezvoltării și al căutării unei identități mai profunde.

3. iar fata n-o să știe niciodată de ce adună broaște și nu mormoloci: ei se transformă, tu nu poți.
=> ambiguitatea și misterul existenței umane, precum și dificultatea de a înțelege pe deplin trecătorul și metamorfozele ce apar în viața noastră (văzute prin prisma unui fatalism simbolic cotidian).

În mod paradoxal textul mi-a adus un pic aminte de Warum Liebe weh tut a Evei Illouz, dar mi-a creat în același timp imaginea unui poem scris la intersecția dintre câteva baxuri goale de desperados și un joint lung și tare.

Pare un text foarte dus, ceea ce-mi place. Impreuna cu imaginile, perspectiva, lirismul si desigur povestea.
As schimba "pe perna" (pepe zgarie timpanul) si as scapa de chestia cu nazistii, este seaca, adica nu confera poemului nici forta, nici viziune si nici nu calca in vreun fel pedala acceleratiei. Pare mai degraba o gaselnita menita sa umple un moment in care inspiratia a fost pe pauza.

Comentariile la acest text nu trebuie oprite, ci tu trebuiești oprit.

În momentul ăsta îl hărțuiești pe Emilian, încălcând regulamentul (sau ce-o mai fi rămas din el), deturnând atenția de la o discuție simplă și de bun simț pe textul de față, inundând subsolul acestui text cu fel și fel de debitații interminabile. Adăugând la asta și jignirile adresate lui Ionuț Caragea din urmă cu 2-3 săptămâni cred că ți-ai „epuizat” nivelul de 120.

Ai scris efectiv niște cearșafuri de comentarii fără rost, inutile, care nu fac altceva decât să repete la nesfârșit aceeași idee, doar-doar Emilian va răspunde provocărilor și se va apuca să se certe ca la ușa cortului. După părerea mea tot ce ai scris după primul comentariu își are locul la offtopic.

Uitându-mă la ce poți scoate din tine și maniera în care o faci pot spune că înțeleg perfect de ce Eugenia te-a banat pe poezie.ro atâția ani de zile: nu ai limită.

Vad comentarii despre NATO, Putin, Biden. Astea-s niste offtopoicuri lesinate. Ce treaba are sula cu prefectura?

Mi-au placut textul, atmosfera si lirismul. Inclusiv partea scrisa cu italice pe care o interpretez in aceeasi cheie ca Ilie si despre care pot afirma cu zambetul pe buze ca nu are nicio legatura cu ceea ce i se reproseaza lui Emilian.

In alta ordine de idei imi este greu sa inteleg abundenta comentariilor pe subiectul asta. Mi se pare o exagerare si o lipsa de ocupatie sa te bati pe o chestie atat de interpretabila (chiar daca dupa parerea mea nu e nimic de interpretat aici). Cu atat mai mult sa revii la nesfarsit cu acelasi repros in mai multe comentarii. E de ajuns un comentariu. Macar de ar exista o polemica cu autorul, dar nu exista. Atunci, la cel bun fixatia pe subiectul asta?

Nu am vrut sa comentez dar m-ai mentionat, asa ca o sa iti spun ceva ce oricum ti-as fi zis cu prima ocazie.

Polemica asta e stupida si cred ca s-a ajuns mult prea departe.

Ai toate motivele sa fii mandru de premiile, recenziile si diplomele primite. Cu atat mai mult de carti si de recenziile pozitive. Fie ca ceea ce scrii este sau nu pe gustul meu, creatia ta a sensbilizat si bucurat pe anumiti oameni, lucru care trebuie recunoscut si merita respectat. Fiecare lucru pe care il facem, al carui efect duce la un plus de pozitivism, sensibilitate sau chiar la insight in mintea sau inima unora, merita pretuit.
Pe cale de consecinta ai toate motivele sa fii combativ in ceea ce priveste calitatea textelor tale atunci cand altii o pun la indoiala iar uneori sa fii , dupa cum tu insuti spui, daca ceilalti sar calul.

Nu am nicio problema personala cu tine si nu imi doresc sa pleci de pe site, cu atat mai putin nu ma aflu in spatele vreunei despre care vorbeai prin comentarii. Pe Dragos nu il cunosc personal si nici nu am vorbit vreodata in afara comentariilor de pe site. Nici nu sunt de acord cu apelativul de pe care ti l-a adresat in comentariul de mai sus si cred ca ar trebui sa isi ceara scuze pentru asta. Dar voi va cunoasteti mai bine aparent si probabil o sa gasiti o alta cale pentru a ajunge la un consens de bun simt.

In ceea ce ma priveste strict pe mine pur si simplu nu sunt de acord cu:

- felul in care iti folosesti premiile si restul lucrurilor prin comentarii pentru a trece drept competent atunci cand critici
- modalitatea in care ii abordezi pe cei care te critica
- amenintarile cu plecatul de pe site si ignorarea unora plus razgandirile de rigoare
- anumite tendinte de-ale tale pe care eu le asociez cu megalomania si obtuzitatea

Sunt sigur ca in realitate esti un om bun, bine intentionat si dedicat scrisului - indiferent din ce motiv. In acelasi timp mai stiu ca ceea ce scrii, pana sa aiba un efectiv pozitiv asupra tipului de cititori pe care ii atragi, are in primul rand asupra ta, ca om.

Nu iti voi promite ca te voi evita pentru ca asta ar insemna sa te jignesc. De ce sa te evit? Nu imi esti dusman, ba chiar in unele texte de-ale tale am intalnit unele lucruri care mi-au placut dar pur si simplu nu am comentat niciodata. E o intamplare. Pe Radu Tudor Ciornei l-am admirat foarte mult si cred ca de cand sunt pe site l-am comentat doar de 2 sau 3 ori.

Suntem diferiti si e foarte bine ca suntem astfel, o livada plina de ciresi, pruni, visini, meri si peri e mult ma frumoasa decat una cu un singur tip de pom.

Asa ca eu iti doresc succes mai departe si in acelasi timp sa reusesti sa intelegi ca cu cat te prezinti mai premiat, mai recunoscut, mai recenzat si oricum iti doresti tu sa ii spui, cu atat vei crea distante imposibil de parcurs intre tine si cei cu care intri in dialog. Pentru ca din dorinta de a-ti etala statutul nu vei face altceva decat sa fii si mai putin deschis la critica, polemici, s.a.m.d si in locul unor pareri oneste, ale unor oameni normali, vei vedea berbeci imensi care izbesc in portile cetatii care gazduieste tot ceea ce (tu stii, crezi si simti) ca ai facut in domeniul scrisului. Cu cat te ve considera mai neegal cu ceilalti din cauza ca X s Y, cu atat iti va fi mai greu sa te intelegi cu cineva.

Te salut

Vezi ca ai inceput sa promovezi discriminarea pe site. Care este problema ta cu cei din Bucuresti? Vezi pe cineva jignind Constanta sau alte orase? Ce e cu generalizarea asta mizerabila in care te folosesti de o treaba ca sa insinuezi in mod indirect ca Bucurestiul e caracterizat de cocalari? Vezi ca ai sarit calul.

Da, stim ca pleci, de vreo luna ameninti ca pleci, ca iti stergi texte, ca nu mai raspunzi unora, a doua zi faci fix invers, s.a.m.d
Nu ai consistenta nici macar in genul asta de infantilisme, ce sa mai vorbesc de chestii serioasa.

1. Folosesti acest text pentru a ataca un comentator, Dragos Visan, care nu te mai lauda asa cum o facea odata. Spatiul asta e despre textul Elizei, nu despre frustrarile tale de cotizant al taxei USR Iasi care crede ca o data cu statutul de membru USR vine si un soi de imunitate literara. Din contra, bagand in fata toate snobismele pe care le-ai acumulat (premii, mentiuni, adeziuni s.a.m.d) ii determini pe oameni sa fie si mai critici, si mai atenti, si mai vehementi - conform cu pretentiile pe care chiar tu le ai.

2. Dragos Visan nu s-a "dezis" niciodata de cronica sa pozitiva la ceea ce ai scris demult, ci, s-a dezis de tine ca autor, pentru ca il dezamagesti. Ti-a spus-o foarte clar in urma cu foarte putin timp intr-un comentariu. E asa de grea limba romana pentru tine? Pare ca efectiv te chinui cu afirmatiile directe, sa nu mai vorbim de nuante.
Avem tot dreptul sa renuntam la vechile pareri oricand dorim si in orice circumstante vrem, fara a da socoteala nimanui. Invata sa traiesti cu realitatea, unii nu te mai plac. Sau ai semnat vreun certificat de casatorie cu Dragos Visan in care va obligati sa fiti impreuna mereu si la bine si la rau? Daca e asa, el tocmai a divortat de tine. Refa-ti viata, ca sa ma exprim ca un consilier marital.

3. Tu esti singurul care vine si spune ca parerile sale sunt cele corecte, reciteste-i derapajele din ultimele 3 saptamani, poate vei avea o revelatie. Lucru de altfel sustinut si de faptul ca unde ti se face K.O textul pui mana repede si il stergi de pe site, sa nu care cumva sa vada careva pe google ca marele ionut caragea, autointitulat frate cu Baudelaire, poate fi criticat.

4. Remarc cum iar te compari cu Baudelaire, ca deh, si tu ai un caracter dificil, deci vei ramane in istorie? Sa speram ca in istoria vreunui azil totusi.

Caragea, esti mai plutitor decat geamandura care semnalizeaza adancimea pentru vapoare pe mare.
Poezie.ro e un atelier literar, in cazul in care nu ai inteles toti suntem egali, fix ca in comunism. Tu cu premiile si recenziile tale esti identic cu mine, eu cu Dragos Visan, el cu Iulia Elize si tot asa pana la ultimul om din subsectiunea atelier. Poezie.ro nu se caracterizeaza prin elitism, ci prin generozitate, toleranta si egalitate de sanse. Tu iti doresti un muzeul al tau propriu, un templu, in care lumea sa te recunoasca si sa te "respecte". Dar nu e nimic de recunoscut la tine, scrii ca la 1400 toamna, extrem de pueril si plin de truisme plictisitoare, avand o relatie obsesiva cu propriile tale texte. Stiu stiu, ai multe premii, poze prin cimitire unde-s inmormantate diferite personalitati, recenzii favorabile si esti "frate de zodie" cu Baudelaire dupa cum tu insusi zbieri isteric pe aici pe site. Noroc ca nu astea sunt lucrurile care fac un poet, ci nivelul la care respectivul intra si ramane in constiinta culturala a unui grup sau populatii de oameni in timp - ceea ce la tine chiar nu este cazul.

Criticii aia de iti doresti tu sa fie pe site si care "trebuie" sa judece calitatea textelor de aici, ca autorii sa se poata "lansa" in lumea literara, presupun ca cel mai bine ar trebuie sa fie prieteni de ai tai, nu? Sau cel putin indivizi a caror preferinte literare includ si genul in care scrii tu, de la 1400 toamna, pe sistem evantai de sensibilitate cu briz brizuri virginale pretins aforisme.

Altfel, observ ca ai dat-o deja in teorii conspiratoniste. "Unii pierd controlul siteului", probabl Mossadul sau chiar Prigojin sau chiar Putin, cine stie. Pari pe modul automat nu numai la texte, dar si la comentarii repetitive.
Total scapat de sub control.
In ultimele 3 saptamani ne-ai spus de vreo 3-4 ori la revedere si ultima oara ti-ai sters textele, iar despre mine si Dragos Visan ai "postulat" ca nu ne mai acorzi sfanta ta atentie si ca pentru tine suntem morti. Sa nu mai vorbesc ca pe unde iti critica omul productiile creationiste iti stergi textele ca nu suporti alte pareri decat ale tale pe propriile texte. Sau despre cum ameninti tu pe aici ca unii membri sunt in atentia cuiva si deci urmariti.

Esti atat de prezent pe site incat proprui ceea ce deja demult s-a hotarat oricum: eliminarea nivelului 120. Dar intr-adevar stiririle ajung mai greu in Tanzania.

Cat despre comentariile tale, sa luam totusi act de faptul ca sunt facute dintr-o impostura crasa cu iz de minciuna patologica. Citez de pe pagina ta de wikipedia facuta de tine: "Este considerat de mai mulți critici și oameni de litere liderul generației de scriitori douămiiști".

Dincolo de simulacrul jenant de competente critice literare comentariile tale nu transmit decat un singur lucru: megalomanie cronica.

Stai linistit, Dragos Visan si-a primit nivelul de 120 ca urmare a unei propuneri si a unui proces democratic de votare. Asta spre diferenta de toti grafomanii care platesc cotizatii la Uniunea Scriitorilor si se dau bine pe langa diferite fosile din erele apuse ale literaturii ca sa fie promovati - si care paralel inunda internetul cu diplome scanate de la concursuri de poezie si pagini wikipedia facute de ei insisi in care imbina minciuna cu prostia.

Te sfatuiesc sa il ignori pe caragea. Nu uita ca el "forma nucleul siteului" si el stie ca X si Y sunt in atentia cuiva... deci nu ai nicio sansa, el sta la baza energiei zen in univers :) ma rog, fie vorba intre noi, cand scroafa se cocota in copac se crede aviator.

ai uitat vechiul Yahoo Messenger, long nighturile, Quake 3, Unreal Tournament si Delta Force in retea, ;)

De la agonia la extaz cum s-ar spune - in doar cateva zile. Ai revenit laudand in stanga si in dreapta, incet-incet ai luat-o cu zazaniile si samanta de scandal, pe urma ai virat strategic catre ideea ca siteul e slabut, iar acum, dupa ce iar ti se da peste nas (ca de fiecare data cand incerci sa reintri in scena), iti iei jucariile si pleci explicandu-ne ca siteul nu e doar slabut, ci varza, o mare ratare.

Sa iti spun de cate ori ai mai facut exact acelasi lucru in exact acelasi fel in trecut?

P.S: Nu a fost niciun experiment revenirea ta, tu vrei din toata inima sa fii acceptat si iubit aici iar lumea sa ti se inchine. Asta ca ai testat tu nu stiu ce reactii, e praf in ochi. Esti de-al nostru, te cunoastem de atatia ani. Dar din pacate ce vrei tu nu functioneaza iar dragoste cu de-a sila nu se poate. Deci drum bun, Ionute, si fie ca forta lui Obi One sa fie cu tine, tinandu-te departe de vanatorul de recompense si Jabba the Hutt!

A dat cu praf de mers. Dupa cum anticipam intr-un comentariu mai sus, a venit pana la urma masina si l-a luat.

Calmez-vous s'il vous plaît. Ti-ai scris singur pe pagina wikipedia ca esti douamiist si avangardist. Pai ce treaba ai tu cu astea doua curente, care scrii telenovele si briz-brizuri in versuri? Mai lipsea sa ne spui ca esti si fracturist si ca nu Marius Ianus e cel care l-a inventat, ci tu.

Cat despre cine ce ti-a scris tie critica si alte alea, scuteste-ma te rog. Imi aduci aminte de obositele alea de gemene de la Indigo a caror mama zbiera la televizor ca ele sunt ignorate pe nedrept si ca sunt talentate, pentru ca s-au pregatit cu Dieter de la Modern Talking. Zici ca Dieter canta in locul lor, nu ele. Ca sa intelegi nivelul penibilului in care te scalzi. Nu esti mai departe de ele.

Obisnuieste-te cu ideea, sunt mai cunoscute numele firmelor scrise pe spatele pubelelor din orase decat numele tau in literatura. Stiu, este dureros pentru cineva care si-a cladit singur statuie si sufera de complexul inferioritatii.

Iar despre mine nu are nimeni nevoie sa scrie pentru ca eu nu am ambitii ca ale tale. Romania este zero la productii literare si autori. Cu extrem de putine exceptii.

Nu ii mai masura pe ceilalti in raport cu ce crezi tu ca ai facut. Presupusele tale merite nu reprezinta confirmarea faptului ca doar tu existi si ceilalti nu. Dimpotriva. Arata cat de complexat esti.

Calmeaza-te, in scurt timp vine masina si te ia sa te duca de unde ai scapat.

Nu iti fa griji, Caragea nu crede cu adevarat ca suntem una si aceeasi persoana, e felul lui "sublim" si "elegant" de a da de inteles ca el ma considera un nimeni - lucru cu care nu am absolut nicio problema din partea unuia ca el. In realitate, Caragea ma cunoaste foarte bine. Era mai demult abonat pe la textele mele unde deborda de aroganta si inconstienta. Singura lui "reusita" pe acest site e ca a reusit sa agate o liceanca prin 2006 care i-a scris postfata la o carte. Mai mult nu mai spun despre ea ca sa lasam totusi fata sa se odihneasca in absenta cu care ne onoreaza de multi ani.

In rest, atitudinea lui generala e caracterizata prin delir si supradimensionare egocentrica. Arunca o privire aici:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ionu%C8%9B_Caragea

A scris o gramada de balarii despre el insusi. Inclusiv faptul ca ar fi... douamiist si avangardist, stiluri literare cu care ipochimeul cu pricine este complet paralel, nu are nicio treaba.

Ilie spune mai sus ca omul pare bine intentionat. Are pe jumatate dreptate. E bine intentiona, doar cu el insusi.

Nu il lua in serios pe Caragea. Uneori ramane fara pastile si confunda poezie.ro cu farmacia.