Claudiu Tosa
Verificat@claudiu-tosa
„hell to the liars, here`s to you and me”
Pe textul:
„Despre, nimic, niciodată" de Adrian A. Agheorghesei
Ideea e ca scrieti dupa reteta. Si ca sa nu se poata afirma ca ne puneti la dispozitie o friptura clasica si obosita, treceti textul prin faina si ou (mitologie, peisaje urbane) ca sa va puteti lauda ca ati produs de fapt un snitel.
Stati linistit, e friptura in toata regula. Din aia lasata pe tigaie atat de mult incat mai degraba poti bate cuie cu ea decat s-o musti.
Pe textul:
„alchimia solitudinii" de Constantin Rupa
Pe textul:
„colecționar" de Stanica Ilie Viorel
Pe textul:
„In legea mea" de Schonthal Nicolae
Pe textul:
„alchimia solitudinii" de Constantin Rupa
In ansamblu textul emana un infantilism de genul productiilor lui Ionut Caragea care la randul lor aspira sa creeze adevarate filosofii din dulcegarii si chestii inutile.
Pe textul:
„colecționar" de Stanica Ilie Viorel
Pe textul:
„originile ideii de dragoste" de Leonard Ancuta
Nici pe LSD nu as fi rezistat pana la sfarsit.
Pe textul:
„o noapte din iulie " de Amanda Spulber
Pe textul:
„între seducție și esență" de Stanica Ilie Viorel
Pe textul:
„Balu-Strada" de Emilian Lican
Pe textul:
„Sonetul ochilor roșii" de mariniuc viorica
De îmbunătățitPe textul:
„De vorbă cu sufletul meu..." de Iulia Elize
Recomandat"comunicarea îi ajută pe oameni să se descopere reciproc, să se respecte, să se valorifice cu întregul potențial creator și înnoitor."
Cunosc cel putin cateva exemple in care comunicarea i-a ajutat pe oameni sa se descopere reciproc, dar cu sapa, toporul sau ciocanul.
Pe textul:
„Despre compatibilitate și compromis" de FLOARE PETROV
Pe textul:
„De vorbă cu sufletul meu..." de Iulia Elize
RecomandatPe textul:
„De vorbă cu sufletul meu..." de Iulia Elize
RecomandatDespre asertiunea ca ai scrie voiculescian: dupa parerea mea aspiri la stilul voiculescian dar cu siguranta nu scrii voiculescian. Intre aspiratie si realitate este un drumde parcurs.
P.S: Limbajul de dugheana gen "vrajeala" si restul te rog pastreaza-l pentru prieteni, rude sau apropiati.
Pe textul:
„De vorbă cu sufletul meu..." de Iulia Elize
Recomandat1. Nu am scris nicaieri ca rimele trebuie sa fie /tipatoare/ sau /fantasmagoric fantastice/ ci doar ca ele in textul tau par fortate. Ceea ce indica faptul ca mi-as fi dorit contrariul /rimelor fortate/, anume rime /naturale/. /Natural/ nu e sinonim cu /tipator/ sau /fantasmagoric/. Nu inteleg de unde pana unde inferenta asta.
2. Nu vad ce legatura are stilul voiculescian cu abuzul de virgula. Stilul poetic poate fi uneori un contraargument pentru reprosurile referitoare la gramatica, este corect (punct, majusucule, lipsa virgulelor de exemplu), dar cand un text e traversat de virgule precum cerul de sagetile otomanilor din Scrisoarea a treia a lui Eminescu nu mai poate fi vorba de stil. Motiv pentru care am intrebat si mai intreb o data, de ce atatea virgule total inutile?
Nu inteleg de ce imi spui ca (a) eu nu pot scrie ca tine, (b) tu esti singura din Romania care scrie teatru liric, (c) vrei sa inveti sa scrii teatru clasic, (d) trebuie sa scriu si eu cu rima si sa te bat.
Ce legatura are seria asta de offtopicuri cu comentariul meu si cu textul? Sunt lucruri care chiar nu ma intereseaza. Eu am comentat textul.
Mi se pare ca esti foarte obraznica atunci cand faci presupuneri cu privire la lucrurile despre care eu am sau nu habar. Nu ma vad facand vreo afirmatie despre tine ca persoana si nici despre calitatile, capacitatile sau abilitatile tale. Asa ca o sa te rog frumos sa te abtii din derapajele astea. Nu te obliga nimeni sa raspunzi, poti ignora comentariile mele. Dar daca alegi sa nu o faci poti sa ai macar decenta de a raspunde in acelasi fel in care ti s-a scris.
P.S: Nu cred ca-s /mai mereu/ /ciufulitos/ cu textele tale. Din cate imi amintesc, acum vreo saptamana sau doua, am scris un comentariu sub unul din ele care indemna la calm avand in vedere dialogul acid dintre tine si Leo.
Pe textul:
„De vorbă cu sufletul meu..." de Iulia Elize
Recomandat